Primăria a decis cum va arăta Centrul Cultural Transilvania

Arhitecţii Adrian Iancu şi Mihaela Agachi au câştigat premiul de 15.000 de lei pentru tema de proiectare ce vizează construcţia care va adăposti şi filarmonica.

 Juriul constituit la nivelul Primăriei Cluj-Napoca a decis asupra temei care va sta la baza proiectului Centrul Cultural Transilvania, ce se va construi pe Bd. 21 Decembrie numărul 106 şi care ar urma să înglobeze şi sediul Filarmonicii de Stat Transilvania. Primarul Sorin Apostu a precizat că în etapa următoare se va demara licitaţia pentru execuţia proiectului, urmând ca din toamnă să fie demarată construcţia.

 

Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) a câştigat concursul de soluţii organizat de Primăria Cluj-Napoca, în faţa unor societăţi precum Arhimar şi Activ Design Studio. Arhitecţii care vor împărţi cei 15.000 de lei, premiul pus la bătaie de municipalitate, sunt Adrian Iancu (fost arhitect-şef al municipiului şi membru în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca) şi Mihaela Agachi (de asemenea, membră în aceeaşi comisie şi profesor în cadrul UTCN).

 

Concursul de soluţii viza tematica pentru proiectul Centrului Cultural Transilvania, care va încorpora şi o sală pentru filarmonică. “Au fost patru soluţii propuse doar de către UTCN, celelalte două societăţi propunând doar câte o soluţie. Din aceste variante, juriul a ales două dintre propunerile UTCN. S-a ajuns la concluzia că acestea se apropie cel mai mult de planul noastru cu privire la această investiţie”, a declarat primarul Sorin Apostu.

 

Astfel, este vorba despre soluţiile 1.3 şi 1.1, înaintate de UTCN, prima aparţinând arhitectului Mihaela Agachi, iar cea de-a doua, arhitectului Adrian Iancu. “Ambele proiecte au specificul lor, cu o rezolvare corectă a spaţiului, cu o încadrare corectă. Nu dăm însă mai multe premii, cei doi arhitecţi trebuie să împartă premiul de 15.000 de lei”, a comentat Apostu.

 

Conform reprezentanţilor primăriei, prima soluţie de proiect, cea a Mihaelei Agachi, presupune organizarea obiectivului de-a lungul unei noi străzi ce se va numi “a Filarmonicii”. “Tema are o soluţie de distribuire adecvată a circulaţiilor auto şi pietonale, ceea ce va presupune funcţionarea unui centru cultural de amploare regională”, a precizat edilul.

 

Astfel, ansamblul de clădiri se poate realiza în patru etape. Prima etapă vizează clădirea filarmonicii, în a doua etapă - clădirea Centrului de Restaurare, apoi, în etapa a treia, este prevăzut Centrul de Conferinţe, care va închide perspectiva noii străzi spre strada Năvodari. A patra etapă include “Casa Artelor”, care va completa frontul la strada 21 Decembrie.

 

Cea de-a doua soluţie, adusă de arhitectul Adrian Iancu, vizează şapte corpuri de clădire. “Această variantă se caracterizează printr-o distribuire a funcţiunilor în volume articulate”, a lămurit primarul.

 

Astfel, tematica propune supraetajarea monumentului istoric – cazarma din zonă. Adiacent, imobilul de pe Bd. 21 Decembrie 104 (clădirea Maestro) va rezolva în acest fel prezenţa urbană inadecvată a calcanului acesteia. Prin dispunerea volumelor şi articularea lor, se creează o succesiune de spaţii publice, de la piaţa majoră, care marchează prezenţa clădirii filarmonicii în oraş, la piaţete şi grădini, care pot adăposti activităţi culturale diverse. Suprafaţa construită la sol a celor şapte corpuri este de 7.020 mp, iar suprafaţa desfăşurată  totală, de 42.621 mp. 7

 

împunsături de la filarmonică

 

De curând, reprezentanţii Filarmonicii de Stat “Transilvania” şi-au exprimat public îngrijorarea cu privire la incapacitatea financiară a municipalităţii. Dirijorul filarmonicii, Nicolae Moldoveanu, a apreciat că cele 7 milioane de euro, la cât a fost evaluat proiectul Centrului Cultural, nu vor putea să le asigure o sală la standarde europene.

 

 Primarul Sorin Apostu (foto) răspunde că îl îngrijorează atitudinea celor de la filarmonică. “Eu îi asigur că sala va beneficia de acustică şi va fi aşa cum o cer standardele internaţionale, pentru că vorbim de un proiect etapizat, iar costurile vor fi eşalonate aşa încât să putem finanţa în totalitate acest proiect. Ideea este că printr-o astfel de atitudine nu putem construi nimic. Dacă nu se face, nu e bine, când vrem să facem iar nu este bine”, a comentat Apostu.