Primarul unui municipiu din Cluj: „Anul trecut am avut peste 470.000 de turişti"
- Scris de Mircea Tatar
- 12 Mar 2015, 17:48
- Administraţie
- Ascultă știrea
Ziua de Cluj a stat de vorbă cu Tudor Ştefănie, primarul municipiului Turda, care conduce destinele oraşului din anul 2004 şi până în prezent.
ZIUA de CLUJ: D-le primar, suntem la peste 25 de ani de la Revoluţia din 1989. Înainte, Turda era un important centru industrial, cu zeci de mii de angajaţi. Între timp, industria românească, implicit şi cea din Turda, a fost puternic afectată. Cum a resimţit oraşul acest lucru?
Primarul Turzii, Tudor Ştefănie: Practic au fost mai multe etape care au afectat viaţa economică şi socială a municipiului Turda. Prima etapă , în primii 10 ani după 1990, când platformele industriale au căzut, mă refer aici la Chimice Turda, Casirom, Cimentul, o parte din Electroceramica, platformele mari, ceea ce înseamnă că am avut un impact social deosebit de mare , locurile de muncă au căzut, ceea ce a însemnat că Turda a trebuit să-şi regăsească în viitoarea strategie o linie de activitate economico-socială care să o ducă din nou spre soluţii în zona socială, a locurilor de muncă. În perioada respectivă numărul salariaţilor a fost de aproape 30.000 pe platforma industrială, iar de atunci a scăzut continuu. Undeva prin 2007 au ajuns la circa 12.000 de angajaţi. Actualmente, platforma industrială are undeva în jur de 6000-7000 de angajaţi, în activităţi private, în descreştere, ceea ce înseamnă că avem o mare problemă. Forţa de muncă, în anul 2012, a fost, de exemplu, ca număr mediu, de 9.480 de angajaţi, în toate domeniile de activitate şi lucrul acesta ne determină să găsim soluţii.
ZIUA de CLUJ: Ce face oraşul acum, spre ce s-a reorientat el?
Tudor Ştefănie: După anii 2000, strategiile s-au dus spre o altă direcţie, a trebuit să valorificăm ceea ce însemna potenţial de dezvoltare. Ne-am orientat spre dezvoltarea turistică. Aveam un potenţial natural balneologic foarte bun, apele sărate, nămolul sapropelic, şi desigur Salina, ca aerosol natural, şi s-a urmărit, prin soluţii de finanţare, dezvoltarea factorului turistic, devenind într-o primă fază localitate turistică şi continuând dezvolările în infractrustură turistică, pentru a deveni staţiune turistică balneară la nivel naţional.
ZIUA de CLUJ: Pe lângă Salina Turda, care este foarte cunoscută şi vizitată, ce alte puncte de atracţie mai oferă oraşul? Pe când se va redeschide grădina zoologică?
Tudor Ştefănie: Pentru grădina zoologică sperăm într-o finalizare la sfârşitul acestui an, încă sunt nişte probleme pe linia instanţelor judecătoreşti cu construcţia acestui obiectiv, dar sperăm să se rezolve şi să o finalizăm. Nu uitaţi că am finalizat lucrările la Muzeul de Istorie din municipiul Turda, care este un obiectiv turistic, vă aduc aminte că Turda a fost atestată documentar în anul 109 e.n., este un dintre cele mai vechi localităţi atestate documentar şi istoricul acestei localităţi se găseşte în acestă instituţie a muzeului, un muzeu care, zic eu, este o atracţie turistică, nu uitaţi că s-a investit foarte mult în centrul istoric al municipiului Turda, punându-se în valoarea zona centrului istoric, cu clădirile vechi, cu tot ce înseamnă monumente istorice în această zonă. De asemenea, în zona mormântului lui Mihai Viteazul sunt câteva obiective pe care noi vrem să le finalizăm. Una este Mănăstirea Mihai Vodă, care sperăm să se finalizeze anul acesta şi de asemenea, un ansamblu istoric care se va realiza în memoria lui Mihai Viteazul, cu parc, cu un monument istoric care se va ridica acolo. De asemenea sunt legăturile noastre foarte rapide cu zonele limitrofe, mă refer aici la Cheile Turzii, Munţii Apuseni, dar şi apropierea de aeroporturile Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş facilizează şi ea dezvoltarea turistică a municipiului nostru. Pentru anii care vin avem câteva proiecte la care s-a lucrat şi pentru care sperăm să obţinem finanţarea, asta înseamnă valorificarea din punct de vedere turistic a zonei centrului istoric, respectiv reabilitarea tuturor clădirilor, atât în interior, cât şi în exteriorul lor, este un proiect de mare anvergură. De asemenea avem un proiect pe 10 hectare de valorificare a potenţialului turistic pe zona Băilor Sărate, un proiect care cuprinde un ansamblu de activităţi turistice şi care va fi pus la dispoziţia celor cu fonduri private pentru dezvoltare şi desigur Castrul Roman, care anul acesta sperăm să intre în finanţare, unul din obiectivele importante ale Turzii, având în vedere importanţa istorică dar şi turistică.
ZIUA de CLUJ: Sunt proiecte cu finanţare europeană? Când ar urma ele, mai exact, să fie implementate?
Tudor Ştefănie: Da. Mergem pe perioada de finanţare a ceea ce înseamnă 2016-2020, depunerile lor vor fi făcute anul acesta, 2015, urmând ca, în maxim un an, dacă se acceptă finanţarea acestor proiecte, ele să intre din 2016 în lucru. Am realizat şi o investiţie de mare amploare pe infrastructura de mediu, respectiv canalizarea municipiului Turda şi schimbarea întregului sistem de furnizare a apei potabile, un proiect pe programul ISPA, care continuă şi anul acesta , obţinându-se încă o finanţare de, probabil, 70 de milioane de euro, care înseamnă finalizarea întregului necesar de mediu, atât ca şi canalizare cât şi ca apă potabilă. Anul acesta vom porni o activitate de modernizare stradală, unde este o nevoie foarte mare, din nefericire, bugetul pe anul acesta nu ne permite mari investiţii, luând în considerare prevederile Legii 186, care efectiv ne-a vitregit de 120 de miliarde de lei, comparativ cu anul trecut la nivelul bugetului.
ZIUA de CLUJ: Este vorba de noua schemă de finanţare care a fost instituită în acest an de Guvernul Ponta?
Tudor Ştefănie: Exact. Noua lege, care n-a mai ţinut cont de Legea finanţelor publice, 273/2006, a modificat criteriile prin care se acordă banii de la bugetul statului, respectiv este vorba de impozitul pe venituri, care se colectează chiar de la nivelul municipiului Turda şi care trebuia să se reîntoarcă, după prevederile legale, 70 la sută din nou în municipiul Turda, pentru subvenţionarea multiplelor activităţi pe care le avem noi. Din nefericire, se reîntoarce doar 50 la sută, ceea ce înseamnă că vom primi cu 120 de miliarde mai puţin pe aceste criterii aberante. S-au introdus trei criterii pe care noi nu le puteam îndeplini şi nu ştiu cine le-a putut îndeplini. Vă dau un singur criteriu, cine reuşea să încaseze taxele locale în procent de 90 la sută, primea 110 miliarde, care se împărţeau în mod egal, indiferent dacă era localitate de 500 de locuitori, fie că era localitate de 56.000 - 58.000 de locuitori, cum suntem noi. Erau criterii care au fost făcute cu gândul de a finanţa mai mult comunele şi mai puţin localităţile de gen Turda, şi în acelaşi timp, criteriile făcute au ajutat foarte mult reşedinţele de judeţ, în defavoarea localităţilor de gen Turda sau Câmpia Turzii.
ZIUA de CLUJ: Unde se va simţi cel mai mult lipsa acestor bani?
Tudor Ştefănie: În primul rând era un proiect de modernizare stradală , cele 120 de miliarde de lei ar fi intrat pe activităţi investiţionale de modernizări stradale în acest an, ceea ce noi în acest moment nu putem face. Au fost criterii aberante, printr-o lege făcută în 29 decembrie anul trecut şi care n-a ţinut cont de nişte prevederi legale. În luna mai anul trecut pentru anul acesta, noi am aprobat impozitele şi taxele locale. Era perioada în care trebuia să le aprobăm şi nu mai puteam să le modificăm, ceea ce a însemnat că majorarea veniturilor nu o puteam face nici din această sursă, şi tot în luna mai, Ministerul de Finanţe ne-a cerut previziuni pentru următorii 3 ani, deci informaţiile de la nivelul municipiului Turda, ca şi nevoi, existau la nivelul ministerului, aşa cum existau de la toate localităţile din ţară. Din nefericire, acest criteriu n-a mai ţinut cont de prevederile legale anterioare şi ne-a vitregit de aceste sume, care de fapt merg din Turda la bugetul statului şi ele sunt repartizate de Guvernul României în alte localităţi, care nu aduc acelaşi aport la nivelul bugetului statului.
ZIUA de CLUJ: Cum se vede dezvoltarea turistică a Turzii în numărul de turişti care au vizitat oraşul în ultimii ani?
Tudor Ştefănie: Dacă noi am plecat în 2010-2011 cu o valoare estimată de venituri, ea a fost mult depăşită de prezenţă mare a numărului de turişti. În proiectul de finanţare era prevăzut, în primul an de funcţionare, un număr de sub 100.000 de turişti şi au venit peste 350.000. Anul trecut au fost peste 470.000 de turişti, este o creştere, din câte cunosc eu, am depăşit inclusiv vizitatorii de la Muzeul Satului din Bucureşti. Probabil că suntem una din staţiunile de o anumită dimensiune, dar cu o prezenţă numerică atât de mare de vizitatori, care este un beneficiu, atât pentru societatea Salina, care este o societate cu 100 % acţionariat Consiliul Local al Municipiului Turda, dar şi pentru oraş, pentru că aceşti vizitatori consumă atât produsele alimentare cât şi serviciile pe care turdenii le pot oferi. Este un plus de venituri pentru municipiul Turda.
ZIUA de CLUJ: Vreau să vă mai întreb, dacă în zona adiacentă Turzii, se mai dezvoltă ceva şi în domeniul agriculturii?
Tudor Ştefănie: Sunt forme asociative foarte stabile care lucrează foarte bine. La Turda nu mai există terenuri agricole care nu sunt în activitate, aceste asociaţii sunt foarte bine conturate, atât din punct de vedere organizatoric, cât şi juridic. În acest moment, în Turda şi zonele limitrofe, agricultura a prins din nou forţă. Asta însemna un plus de valoare pentru fiecare proprietar în parte dar şi pentru noi, pentru oraş.
ZIUA de CLUJ: Care este în momentul de faţă, rata somajului în municipiu?
Tudor Ştefănie: Depinde cum o privim. Dacă o privim din punct de vedere statistic, ea apare ca o rată a şomajului foarte mică. Dar neoficial, din ce cunoaştem noi, probabil că ajungem undeva la 12-14 %, ceea ce înseamnă că încă este foarte mare şi din nefericire şomajul cel mai mare se răsfrânge asupra tinerilor. Totuşi faptul că suntem foarte aproape de Cluj, oferă facilitatea de deplasare pentru un loc de muncă în municipiul Cluj-Napoca, sunt mulţi care lucrează aici, şi eu sper să se mai redeschidă şantierele care erau o dată, atât pe zonele de autostradă, cât şi pe infrastructurile stradale din interior şi de mediu (apă şi canal), astfel încât şi firmele de construcţii să găsească soluţii pentru muncitorii lor.
ZIUA de CLUJ: Acum se lucrează la studiul de fezabilitate pentru proiectul de legare a DN1 Cluj-Turda de Autostrada Transilvania, iar CNADNR vorbeşte de posibilitatea începerii lucrărilor chiar în acest an.
Tudor Ştefănie: Pentru noi ar fi un mare beneficiu pentru că n-am mai avea poluarea care există la ora actuală şi traficul greu care circulă prin interiorul municipiului Turda. Această variantă este şi în favoarea transportatorilor, vă daţi seama circulaţia în siguranţă pe autostradă nu se poate compara cu circulaţia prin interiorul localităţii, plus infrastructura din municipiul Turda care nu este pregătită pentru a prelua un trafic atât de greu. Este bine totuşi că o parte din trafic a fost preluat deja de Autostrada Transilvania.
