Soluţii noi pentru Splaiul Independenţei. Şi argumente antibetonare

Soluţii noi pentru Splaiul Independenţei. Şi argumente antibetonare
Un consilier local a venit cu propuneri pentru a se evita betonarea malului Someşului, pe care vrea să le prezinte primarului Emil Boc.

Activistul clujean Szakats Istvan a afişat pe pagina "Prietenii Someşului" de pe reţeaua de socializare Facebook, o serie de informaţii despre proiectul de realizare a unei benzi suplimentare pe Splaiul Independenţei. Acesta spune că a obţinut aceste detalii de la consilierul local Claudia Anastase.

„S-a dus joi la o ședință cu brigada tehnică și s-a uitat pe toate planșele. Rezultatul:
1. Porțiunea vizată apare în 3 HCL-uri
- 124/2009 (PUZ Coşbuc Splai)
- 138/2010 (modernizarea liniei de tramvai)
- 463/2010 (documentaţie tehnică trama stradală)
În 138/2010, tramvaiul încă apare în parc și schimbarea, ca să rămână pe drum, este dată prin dispoziție de șantier.
Indicatorii mult-ascunși de către primărie și care cică nu s-ar putea modifica sunt:
- nr. metri modernizați
- suprafață tramă realizată
- sistem rutier
- parcări, alveole, spații verzi, trotuare"
, a scris Szakats, care i-a mobilizat peactivişti să se alăture unui demers prin care să se obţină de la primărie, cu ajutorul unei case de avocatură, toate cele trei proiecte.

În plus, Szakats a afirmat că Anastase a identificat o propunere de soluție care nu mai implică realizarea unei benzi noi - păstrând indicatorii - și pe care ar urma să o prezinte primarului. Am contactat-o la rândul nostru pe Claudia Anastase, liderul grupului PSD din Consiliul Local.

„Am avut o discuţie cu specialiştii din primărie şi am căutat valenţe de a modifica proiectul fără a încălca indicatorii. Lumea nu a înţeles că sunt două proiecte diferite, cel de modernizare a liniei de tramvai şi cel cu trama stradală, şi am discutat cu conducătorii amândurora. Am înţeles că nu putem să obţinem spaţiu verde în schimbul diminuării suprafeţei asfaltate.

Însă, în locul benzii de circulaţie se poate intra cu modernizarea trotuarului existent sau cu transformarea lui în pistă de biciclete. Nu ar mai fi nevoie de o structură de rezistenţă pentru întărirea taluzului, lucru care ne-ar ajuta să facem o economie, şi nu s-ar mai smulge arborii", a spus Anastase, care a mărturisit că a avut vineri discuţii cu primarul Emil Boc şi cu Ştefania Ferencz, directorul Direcţiei Generale Comunicare, dezvoltare locală şi management proiecte, cărora le-a propus ca luni să aibă loc o nouă dezbatere publică.

Anastase a subliniat că modificarea pe care o propune poate fi pusă în aplicare şi a dat exemplu o decizie luată chiar în zona respectivă. „Între Planul Urbanistic Zonal Coşbuc Splai, din 2009, şi HCL 138, din 2010, pentru modernizarea liniei de tramvai, există o diferenţă majoră. Linia de tramvai trecea prin parc şi a fost scoasă printr-o dispoziţie de şantier, fără să existe nicio confirmare a comunităţii, fără ca decizia să treacă prin filtrul Consiliului Local. La fel se poate şi acum. Există corecţii într-un proiect european, acesta nu e rigid", a afirmat consilierul local PSD.

El a mai găsit o problemă legată de sensurile unice: „Arhitectul Adrian Borda a scris în Planul Urbanistic General că se vor face sensuri unice pe Splaiul Independenţei, spre centru, iar pe cealaltă parte a Someşului, spre cartierele din vestul oraşului. Dar str. Mamaia nu duce un sens decât pentru un anume gabarit, iar pe Dragalina trebuie evitată orice formă de agresiune a dealului, întrucât sunt alunecări de teren. Deci viziunea domnului Borda nu poate fi pusă în practică".

Vineri, la Primăria Cluj-Napoca a avut loc o şedinţă cu toţi cei din aparatul intern implicaţi în proiectele de pe malul Someşului. În ciuda insistenţelor ZIUA de CLUJ, rezultatul acestei discuţii nu a fost făcut public.

DECLARAŢIE
„La nivel mondial, există o tendinţă de reconsiderare a râurilor, prin renaturare, proces care se manifestă foarte viu mai ales în ţările din Europa. Se reactivează natura, se doreşte readucerea vegetaţiei din zonele unde râurile se configurează liber. În oraşele din Occident se merge spre atenuarea impactului tehnologic - de a se tăia cât mai mult formula de canal de beton, spre o legătură cât mai strânsă cu vegetaţia"
Arhitectul Şerban Ţigănaş, într-un interviu pentru RomâniaCurată.ro

Comenteaza