RAADPP devine DADPP, cu 76 de angajaţi. „Salariile vor fi mai mici"

RAADPP devine DADPP, cu 76 de angajaţi. „Salariile vor fi mai mici
Regia care se ocupa de modernizarea drumurilor judeţene şi care era subordonată Consiliului Judeţean îşi pierde independenţa şi devine o direcţie internă a instituţiei.

Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP) se transformă, de la 1 ianuarie, Direcţia de Administrare a Domeniului Public şi Privat (DADPP). Toţi angajaţii vor fi transferaţi, dar nu şi directorul Mircea Avram, aflat „la cuţite" cu şeful judeţului.

Direcţie cu 76 de angajaţi

Toţi cei 102 angajaţi actuali ai regiei vor fi preluaţi de CJ. În vară, presa scria că RAADPP are 116 angajaţi, dar între timp structura s-a „subţiat". 76 dintre oameni vor trece la DADPP, noua direcţie - specialişti în drumuri şi siguranţa circulaţiei, specialişti în avize şi autorizaţii necesare pentru amenajări de teritoriu, iar ceilalţi 26 de angajaţi, de la sectorul financiar şi de la achiziţii, şoferi, personal auxiliar, vor fi încadraţi în alte direcţii ale consiliului.

Încă director al RAADPP, Mircea Avram a explicat, pentru ZIUA de CLUJ, cum vor fi plătiţi angajaţii regiei în cadrul viitoarei direcţii. „Salariile vor fi mai mici, dar nu cu mult, câte 2-300 de lei. Cel mai mare salariu de încadrare la RAADPP a fost de 3.600 lei. Ei bine, în noua direcţie sunt şi salarii mai mari de 3.600 de lei, aşa că unii vor câştiga mai mulţi bani. Depinde de vechimea pe care o are fiecare în funcţia pe care o ocupă", a spus Avram.

Singurul angajat care nu va trece în cadrul DADPP este chiar directorul, aflat în conflict cu şeful CJ. „Chiar am întrebat-o pe doamna care a venit să discute cu angajaţii RAADPP, din partea CJ, dacă are o ofertă şi pentru mine. Mi-a spus: „Dumneavoastră nu vă oferim nimic". Eu am mandat până în februarie. Voi analiza care sunt soluţiile pe care le am", a subliniat Avram. Direcţia va fi condusă de o persoană desemnată de preşedintele CJ.

Desfiinţarea RAADPP a fost unul dintre obiectivele actualului şef al consiliului, fost şofer al regiei, încă de la instalarea sa în funcţie, în vara acestui an. Acesta a convocat o conferinţă de presă în care, alături de cei mai importanţi angajaţi ai CJ, a denigrat activitatea regiei, despre care a spus că face lucrări de mântuială.

Şeful judeţului a motivat astfel de ce refuză să semneze cererile de decont înaintate de către reprezentanţii RAADPP. Mircea Avram a ripostat şi i-a catalogat „incompetenţi" pe angajaţii CJ, despre care a mai afirmat că au ca ţel prelungirea proiectelor pe fonduri europene, pentru că încasează sporuri de pe urma lor, "că se fac, că nu se fac lucrări".

Asfalt de la cap la coadă pe drumul de la Ic Ponor

Principala misiune de anul acesta a RAADPP a fost asfaltarea drumui Răchițele - Doda Pilii - Ic Ponor, un proiect pe fonduri europene îndelung bâlbâit de Consiliul Judeţean. Mircea Avram a explicat miercuri cum stau lucrurile pe acest drum.

„Toată cantitatea de asfalt s-a turnat la Ic Ponor, de la cap la coadă, 20,5 km. Aceasta este cea mai importantă realizare. Acostamentele cu piatră sunt şi ele aproape gata. Partea de siguranţa circulaţiei, parapeţi, plase pe munte, vor fi finalizate până în 8 decembrie. Ce nu s-a făcut este partea de beton de pe acostamente, care a rămas neturnată, ceea ce înseamnă, din câte am calculat noi, în jur la 400.000 de lei.

Marcaj nu am avut când să tragem, pentru că acesta trebuie realizat la trei săptămâni după terminarea asfaltului. Pe munte a venit deja iarna; duminică erau 25 de centimetri de zăpadă. Marcajele rămân pentru la primăvară; nu e o sumă mare, puteau să o facă inclusiv angajaţii RAADPP", a spus Avram.

Lucrările la drumul Răchiţele - Ic Ponor au început în 2009, când președinte al CJ era Alin Tișe. Atunci lucrările erau executate de asocierea MBS Group SRL - Alfa Rom SRL - Nemketzoti Betonut Kft. Lucrările la drumul spre Ic Ponor trebuiau încheiate încă din 2012. Valoarea proiectului este de 59,6 milioane de lei, bani asigurați de Uniunea Europeană prin Programul Operațional Regional. Lucrările vizează îmbunătăţirea traficului rutier pe drumurile judeţene 108C şi 763, conectarea zonei la circuitul turistic naţional.

Comenteaza