Când prind viaţă parkingurile şi centurile din strategia Clujului? „Nu există o magie a mobilităţii integrate, problema e să le şi rezolvi"

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) a fost aşteptat ca un ceas într-o închisoare subterană, unde becul arde 24 de ore, iar deţinuţilor nu le spune nimeni dacă este zi sau noapte.

Primăria, consilierii locali, Compania de Transport Public, toată lumea susţinea că are nevoie de acest plan ca să afle încotro trebuie să o apuce oraşul. La propriu, având în vedere că a studiat segmentul de mobilitatea. Când în sfârşit a apărut, PMUD a fost ignorat. Este de mai bine de o lună publicat pe website-ul primăriei şi niciuna din părţi nu face vreun comentariu.

Poate şi din cauză că planul susţine, de exemplu, că arterele din centru nu trebuie lărgite, deşi municipalitatea dorea cu tot dinandinsul să mai tragă o bandă de circulaţie auto pe malul Someşului, că abonamentele de parcare din zona centrală trebuie suspendate, în ciuda faptului că în consiliul local s-a mai amânat o dată luarea unei astfel de măsuri, sau că transportul public trebuie complet regândit şi aşezat pe principii moderne, în condiţiile în care fiosofia actuală nu diferă prea mult de cea predecembristă.

ZIUA de CLUJ a scris deja despre cele 16 proiecte de prioritate zero din PMUD, denumite must do, care se referă în principal la înnoirea flotei de transport în comun, reorganizarea punctelor majore de transfer în transportul public, reforma politicii de parcare şi creşterea spaţiului pietonal urban.

De asemenea, dintre proiectele de bază, cele mai importante sunt construirea centurii de sud Mănăştur - Someşeni, cu racorduri către Zorilor şi Gheorgheni, extinderea tramvaiului pe relaţia Bucium - Florești şi cu o buclă în zona centală, realizarea drumului rapid A3 - Cluj-Napoca, ce ar urma apoi să fie legat printr-o arteră de tronsonul Bucium - Someşeni, un drum nou pe lângă calea ferată - tronsonul de vest (de la gară spre Baciu), închiderea inelului rutier rapid în zona de nord-vest, între Cora și Tetarom I sau gară, printr-o centură de vest, realizarea a patru parcări de tip park & ride, iar acestea sunt doar cele mai mari dintre proiectele conţinute de PMUD.

Citeşte şi: Proiectele must-do ale Clujului. Măsuri pentru un transport public civilizat şi pentru un sistem de parcări modern

Încotro merge Clujul. Ce scenariu au propus britanicii, ce au corectat şi completat experţii locali

„PMUD nu a inventat un instrument magic"

Studiul de mobilitate pentru Cluj a fost comandat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Opt oraşe din România au făcut obiectul unor astfel de studii. Firma care le-a realizat este ARUP, din Marea Britanie; echipa de specialişti a fost coordonată de Willem Brouwer.

În lipsa unor poziţii din partea celor care trebuie să implementeze măsurile din PMUD, i-am solicitat o analiză lui Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. Acesta a subliniat că centura, drumul expres, extinderea liniei de tramvai şi parcări de tip park & ride pericentrale existau ca teme de multă vreme, dar că nu a existat vreun interes să fie realizate.

„Nu e nimic surprinzător, planul nu a inventat un instrument magic, toate temele existau demult. E foarte bine însă că au venit şi aceşti experţi să spună acelaşi lucru. Nu există o magie a mobilităţii integrate, problema e să le şi rezolvi. Mă întreb de ce în 25 de ani nu s-a progresat deloc, mai ales pe tema închiderii centurii pe sud-vest. Se ştie că, pe an ce trece, prin blocarea terenurilor, posibilităţile de realizare sunt din ce în ce mai reduse", a spus Ţigănaş.

„Din cauza parcărilor haotice, prost trasate, se strangulează foarte multe căi de circulaţie"

Arhitectul a vorbit în special despre spinoasa problemă a parcărilor din zona centrală. „Toată această ipoteză de bordare a centrului Clujului cu parcări este greu de implementat. Nu s-a reuşit încă mare lucru. Dacă ne uităm atent la parcările supraterane care s-au realizat, vom vedea că ele nu sunt folosite la capacitatea lor, pentru că nimeni nu îşi lasă maşina în parcare decât dacă nu găseşte un trotuar pe care să îşi lase maşina, că oricum nu îl trage nimeni la răspundere.

Şi chestiunea asta este perfect ştiută de toată lumea care s-a gândit să investească în parcări; poate fi şi ăsta un business. Investitorii nu vor mai face parcări până nu vor avea certitudinea că oamenii nu vor mai avea voie să parcheze oriunde, ca să îşi poată face un plan de afaceri şi să îşi recupereze investiţia.

Primăria spune că suntem toleranţi până reuşim să le oferim clujenilor parcări, această toleranţă însemnând că îi lăsăm să se caţere cu maşinile pe trotuar, iar parcările nu se pot face până când nu există disciplină şi certitudinea că, făcând parcări, ele vor fi şi folosite.

Mi se pare absolut evident că, din cauza parcărilor haotice, prost trasate, se strangulează foarte multe căi de circulaţie. Nu am o statistică, putem întreba poliţia rutieră. Eu cred că sunt şi multe accidente, am văzut personal câteva, cel puţin pe Dorobanţilor, în zona Finanţe - Tribunal, unde şoferii ies cu spatele, fără posibilitatea de a se asigura", a spus Ţigănaş.

DECLARAŢIE
„E foarte clar că primăria, Clujul în sine, se zbate între cele două tendinţe. Suntem cumva la pubertatea evoluţiei dinspre modelul maşinist spre cel care foloseşte mobilitatea integrată, din punct de vedere conceptual. Vin ideile, vin planurile, vin tot felul de proiecte, confirmate de primărie, care arată că îşi plasează în strategie mobilitatea integrată, legată de biciclete, pietoni, parcări, mijloace de transport în comun, dar pe de altă parte, mental, e greu să le asimileze. Nu le crede. E ca un fumător care nu se poate lăsa de fumat, care mai pufăie o ţigară electronică"
Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România

Parcări şi garaje. „Nu vrem să tulburăm apele că vin alegeri"

Ţigănaş subliniază că e nevoie de schimbarea regulilor privind parcările. Despre acest lucru se discută de câţiva ani în consiliul local, dar nimeni nu îşi asumă o decizie. La fel şi cu garajele. „Nu avem un regulament diferenţiat legat de parcări, în centru ar trebui să interzici a se realiza prea multe parcări, nu poţi să le faci nici pentru magazine, nici pentru restaurante, nici pentru locuinţe atât de multe, pentru că nu ai spaţiu şi distrugi coerenţa arhitecturală.

Sunt ţări şi oraşe unde filosofia de parcare este exact invers decât la Cluj: dacă construieşti în zone dense sau aglomerate ţi se interzice să faci prea multe parcări ca să nu atragi trafic. Asta e dublată de respectarea legilor. În privinţa garajelor, nu poţi să le spui oamenilor doar „staţi linişti, deocamdată nu facem nimic".

Nu mi se pare un răspuns acceptabil pentru gestiunea spaţiului public. Sigur că pot fi raţiuni de a nu face nimic deocamdată, dar trebuie motivat şi îţi iei angajamentul să rezolvi problema. Lumea trebuie să ştie.

Uite, administraţia aceasta a hotărât că e mai bine să păstreze garajele, chiar şi cele care nu folosesc pentru maşini (şi aici se ştie, că multe dintre garaje nu mai folosesc pentru maşini, ba mai mult, unele dintre ele adăpostesc activităţi probabil nefiscalizate; e o economie paralelă de garaj, care stau să mă întreb dacă funcţionează cu aviz de la pompieri). Nu se dărâmă garajele pentru că nu vrem să tulburăm apele că vin alegeri", a detaliat arhitectul.

Hartă pentru transportul în comun

Acesta a vorbit şi despre modernizarea transportului în comun, propunând chiar o analiză suplimentară pe acest segment. „Ar trebui un studiu care ar putea să aibă o platformă modelată într-un soft şi care să spună unde sunt zonele vulnerabile, unde nu acoperă rezonabil transportul în comun.

Dacă am avea o hartă, care ar trebui să o facă sau să o comande CTP, am şti cum stăm. Îmi imaginez o hartă colorată: acolo unde acoperirea e bună ar fi verde şi după aceea s-ar duce în nuanţe de galben, oranj, până la roşu, care înseamnă că trebuie să aştepţi de pomană, că vine foarte greu un mijloc de transport în comun sau nu vine deloc, că nu ai acoperire. Vedeţi şi cu noul sistem de ticketing. El există, dar la 20 de metri mai încolo e o tanti care vinde bilete.

Avem sistemul digital, dar cel „analogic" nu a dispărut. Partea bună este că avem un oraş sigur, nu poţi avea temerea că poţi fi buzunărit în mijloacele de transport în comun. E bine că avem tot mai multe autobuze ecologice, dar ar trebui să existe un plan. Până când schimbi integral parcul? Răspunsul la întrebarea aceasta nu l-am auzit. Lucrurile trebuie planificate", a mai declarat Ţigănaş.

DECLARAŢIE

„Faptul că se traversează centrul, fără a exista centuri ocolitoare, aduce foarte multe probleme. Apare aici tot traficul care de fapt nu este interesat de centru, pentru că nu are posibilitatea de a-l ocoli. Că e nevoie de centuri se ştia de multă vreme. Mi-ar fi părut interesant să existe un plan de realizare a acestor proiecte, 5% acum, 10% anul viitor"
Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România