Super-veste despre CENTURA CLUJULUI. S-a renunţat la fazare

Veşti bune despre centura metropolitană, cu ajutorul căreia Clujul şi Floreştiul speră să scape de ambuteiaje.

Colacul de salvare pentru locuitorii din Floreşti şi Cluj, înecaţi în trafic, este o centură ocolitoare comună. Primarul Emil Boc a botezat-o „centura metropolitană". Aceasta apare în Master Planul General elaborat de Ministerul Transporturilor (MT), aprobat de guvern şi trimis Comisiei Europene sub numele Transregio Feleac sau ET 35.

Iniţial, realizarea ET 35 a fost fazată, iar centura Clujului trebuia să aştepte finalizarea şoselei expres Gilău - sens giratoriu Cora - strada Bucium. Informaţia apare în acest mod, chiar şi acum, în varianta Master Planului publicată pe website-ul Ministerului Transporturilor (AICI).

Totuşi, Zoltan Coraian, directorul Asociaţiei de Dezvoltare Metropolitană Cluj, susţine că fazarea a fost eliminată în ultimul moment din proiectul trimis Comisiei Europene şi că momentul începerii lucrărilor este mai apropiat decât ne-am fi închipuit.

„Centura este vitală pentru traficul de tranzit"

„Fazarea pentru centură a fost scoasă din Master Plan. În fişa de proiect trimisă la Bruxelles, realizarea întregii şosele a fost mutată pe faza I. Am reuşit să dovedim prin documente şi studii că este un proiect important. Una dintre misiunile noastre a fost să convingem MT că această centură nu are doar o relevanţă locală, ci este vitală pentru traficul de tranzit. Asta pentru că MT finanţează doar proiecte naţionale", a dezvăluit Coraian.

Declaraţia sa a fost întărită de viceprimarul Dan Tarcea. „Proiectul se va realiza într-o singură etapă. În imaginile de pe MT continuă să apară cele două etape, dar din text s-a eliminat această menţiune. A fost o intervenţie a noastră pe ultima sută de metri, pentru că drumul Gilău - Cluj ar fi fost de folos pentru floreşteni, dar nu ar fi degrevat cu nimic traficul din oraş.

Lucrările ar trebui să se desfăşoare în perioada 2016-2017, dar din păcate este o estimare nerealistă. Sunt multe lucruri de rezolvat până vor intra buldozerele pe şantier. Suntem decişi să comandăm noi primul studiu, cel de prefezabilitate, dacă lucrurile nu se mişcă îndeajuns de rapid", a spus Tarcea.

Despre întârzierea startului lucrărilor a vorbit şi Zoltan Coraian. „Aşa cum se ştie, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a fost împărţită în două companii de stat. Compania Naţională de Investiţii Rutiere e în curs de formare şi îşi va începe activitatea cândva anul viitor. Până atunci va trebui să aşteptăm, eventual să comandăm noi unele studii. Dacă nu apărea această problemă, puteam afirma liniştit că lucrările vor începe numaidecât", a subliniat Coraian.

Centură de 126,3 milioane de euro

Transregio Feleac are lungimea totală de 38,3 km şi un cost estimat de 126,3 milioane de euro. Drumul Gilău Vest - Cluj-Napoca Vest are 14,1 km şi se intersectează cu Autostrada Transilvania. Realizarea acestei şosele i-ar ajuta foarte mult pe locuitorii din Floreşti, care stau zilnic în ambuteiaje pe DN 1. Drumul ar urma să coste 40,5 milioane de euro şi are trei sectoare: centura Gilăului, 2,3 km, legătura cu Clujul, prin partea de nord a localităţii Floreşti, 9,9 km, şi travesarea DN1 până în zona Colina, unde ar urma să facă joncţiunea cu centura, 1,9 km.

Cea de-a doua parte este centura Clujului, care pleacă din zona de sud-vest a oraşului şi trece prin spatele cartierelor Mănăştur, Zorilor, Bună Ziua, Gheorgheni, Someşeni, până spre Apahida. Acest tronson de drum are 24,2 km şi ar urma să coste 85,7 milioane de euro.

Sectoarele sunt Cluj SV - Selgros, cel mai scump, 67 de milioane de euro, respectiv Selgros - Bulevardul Muncii. Un ultim sector, Bulevardul Muncii - Apahida, este un drum existent cu o bandă pe sens, care ar urma să fie extins la două benzi pe sens.

Traseul din PUG nu e bătut în cuie

„Traseul final nu este stabilit. Avem propunerea de culoar, care apare şi în Planul Urbanistic General şi în principiu ne vom ţine de el. S-ar putea însă, în funcţie de realităţile din teren, să trebuiască să deviem 10, 15, chiar şi 500 m, dacă ne-o cer experţii", a declarat Tarcea.

Specialiştii de la Ministerul Transporturilor au evaluat costurile la 2,8 milioane de euro pentru un kilometru de şosea la şes şi la 4,8 milioane pentru un kilometru la deal. Lărgirea drumului de 7,5 km până la Apahida este mai ieftină: 0,75 milioane de euro pe kilometru.

În seama municipalităţii clujene cade realizarea bretelelor care vor lega cartierele Clujului de centură. Sunt prevăzute astfel de bretele în Mănăştur, Zorilor şi Gheorgheni.