Scandalul poluării de la Pata Rât, în etapa plângerilor penale. Când începe epurarea substanţelor toxice

Scandalul poluării de la vechea groapă de gunoi Pata Rât a ajuns la etapa plângerilor penale între autorităţi.

Garda Naţională de Mediu a anunţat acum câteva zile că a aplicat Consiliului Judeţean (CJ) Cluj mai multe amenzi în valoare de 150.000 de lei şi a făcut o sesizare penală în cazul scurgerilor de levigat de la Pata Rât.

"În urma alunecărilor de teren care au avut loc la depozitul de deşeuri Pata Rât, cursul de apă Zăpodie a fost colmatat. Comisarii Gărzii Naţionale de Mediu s-au deplasat la faţa locului şi au stabilit măsurile reparatorii ce se impun. Primele măsuri urgente au vizat înlăturarea materialului care bloca cursul de apă Zăpodie, precum şi împiedicarea scurgerii levigatului din depozitul de deşeuri în cursul de apă.

Ulterior a fost efectuat un alt control, în urma căruia s-a constatat că nu se realizaseră măsurile reparatorii dispuse anterior. În consecinţă, comisarii GNM au înaintat o sesizare penală pentru nerespectarea legislaţiei de mediu, responsabil pentru gestionarea activităţii depozitului de deşeuri Pata Rât fiind Consiliul Judeţean Cluj", a informat Garda Naţională de Mediu.

Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj, spune însă că instituţia pe care o conduce a respectat toate obligaţiile stabilite de instituţiile de mediu şi de către Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă în acest caz.

"În ultima notă de constatare am primit două măsuri de luat: aceea de a face un canal în albia pârăului Zăpodie, tocmai pentru a drena acel levigat, care este undeva adunat într-o zonă ferită, de unde noi să-l putem epura şi de a achiziţiona o staţie mobilă de epurare. (...)Pârâul Zăpodie este deviat tocmai pentru a nu duce aceste scurgeri de levigat în Someş, a fost o măsură pe care am luat-o în urmă cu o lună. Practic levigatul nu mai curge spre Someş, s-a stabilizat. (...)Procedura de cumpărare a unei asemenea staţii de epurare durează iar noi am îmbrăţişat ideea de închiriere a unei staţii pentru cât va fi nevoie. A fost dificil de găsit o staţie de epurare pentru că nu există firme care să ţină în conservare asemenea staţii şi să aştepte ca cineva să le închirieze. Noi avem oricum termenul limită, prin procesul verbal, data de 3 octombrie, până la care noi trebuie să avem staţia montată", a explicat Alin Tişe.

Şeful forului judeţean clujean mai spune că rampa de la Pata Rât este o rampă veche de aproximativ 70 de ani, în care Clujul a dus gunoaiele în mod permanent, şi a acuzat-o pe Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, de incompetenţă.

" În permanenţă această rampă a poluat această zonă doar că nimeni nu s-a aplecat până acum asupra ei, abia acum când noi suntem în procedură de închidere şi 90 % este aproape închisă. Săptămâna trecută ne-am trezit cu un nou control trimis de la ministrul Mediului, o doamnă incompetentă care probabil nu ştia ce s-a întâmplat în judeţ, peste ceea ce s-a întâmplat la nivelul judeţului, dar nu numai cu un control, dar şi cu ameninţări de destituire a oamenilor de aici de la Garda de Mediu Cluj dacă nu vor formula plângeri penale la adesa Consiliului Judeţean, lucru pe care l-au şi făcut săptămâna trecută", a declarat Alin Tişe.

Preşedintele CJ Cluj a anunţat luni că şi instituţia sa va depune plângeri penale împotriva ministrului Mediului şi a comisarilor Gărzii de Mediu. Alin Tişe a mai informat că în această săptămână va fi gata expertiza care va arăta care au fost cauzele care au dus la mişcarea de gunoi de la Pata Rât, iar abia apoi apoi se va putea trece la închiderea definitivă a rampei, în funcţiile de soluţiile pe care le vor indica specialiştii, şi după ce va fi epurată întreaga cantitate de levigat.

Consiliul Judeţean Cluj este instituţia care se ocupă de un proiect european mai amplu, ce include închiderea vechilor gropi de gunoi din judeţ, inclusiv cea de la Pata Rât, dar şi construirea unui Centru modern de depozitare a deşeurilor, care va fi gata, conform estimărilor forului judeţean, anul viitor.