Descentralizarea spitalelor, criticată de la Cluj

Primele probleme vor apărea atunci când se vor deconta cheltuielile în urma tratării bolnavilor din alte localităţi sau judeţe, spun liberalii clujeni.

 Preluarea spitalelor de către autorităţile locale va genera probleme deoarece nu s-a ţinut cont de condiţiile din legea-cadru a descentralizării, consideră reprezentanţii PNL Cluj. Fost secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, liberalul Liviu Radu a explicat că principalele dificultăţi vor apărea la decontarea serviciilor, în momentul în care vor fi trataţi pacienţii din alte judeţe. în schimb, optica la nivelul primăriilor este alta – managerii trebuie să gândească strategii de extindere a serviciilor către populaţie, în aşa fel încât spitalele să atragă fonduri din mai multe direcţii.

 

“Preluarea spitalelor de către autorităţi nu s-a făcut luându-se în considerare toate condiţiile din legea-cadru a descentralizării. De aceea, nu cred că va fi o reuşită. Jurisdicţia pacientului va ridica probleme serioase, mai ales în ceea ce priveşte decontarea serviciilor pentru pacienţii din alte judeţe. Dacă banii se decontează prin Casele de Asigurări, capitol la care şi acum sunt probleme pentru că banii vin foarte greu, vă imaginaţi cum va fi de acum înainte pentru tratamentele aplicate bolnavilor din alte localităţi sau judeţe!”, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Liviu Radu, care a fost implicat în legea-cadru privind descentralizarea, inclusiv a serviciilor medicale. El a adăugat că această chestiune a decontării va duce la scăderea calităţii actului medical, mai ales în cazul primăriilor sau consiliilor judeţene mai sărace.

 

De asemenea, consilierul local Steluţa Cătăniciu a declarat, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, că primarii ar trebui să fie cei care refuză o astfel de preluare. “Am înţeles că în ţară sunt primari care au refuzat preluarea, la Iaşi, la Constanţa, tocmai pentru că aceştia nu vor o descentralizare pompieristică din care cetăţeanul să fie cel care are cel mai mult de pierdut”, a precizat Cătăniciu. Liberalii mai cred că la Cluj-Napoca există deocamdată resurse, iar problemele vor apărea doar în momentul în care unităţile medicale nu vor mai fi susţinute de la centru cu aceleaşi sume.

 

în schimb, reprezentanţii municipalităţii clujene spun că la nivelul primăriei există un departament special creat care se va ocupa de singura unitate medicală preluată, Spitalul Municipal. Viceprimarul Laszlo Attila a declarat că managementul unităţii va fi cel responsabil de calitatea actului medical. “în momentul acreditării acestei unităţi, gradul de satisfacere a pacienţilor va cântări foarte mult. Noi ne vom ocupa de partea de cheltuieli de infrastructură, iar conducerea spitalului, de chestiunile legate de actul medical. Managerul trebuie să fie cel care gândeşte modalităţi de extindere a serviciilor oferite şi de rentabilizare a activităţii, în aşa fel încât să îi atragă pe pacienţi prin calitatea serviciilor oferite”, a menţionat Laszlo.

 

 Primarul Sorin Apostu a explicat că i-a solicitat directorului Spitalului Municipal, dr. Nicolae Constantea, să îi prezinte, până la finele anului, un nou plan de management, diferit de cel pe care l-a prezentat deja Ministerului Sănătăţii.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Radu Bica, a recunoscut că procesul de gestionare a spitalelor nu va fi unul uşor.

 

El a menţionat că, deocamdată, temerile exprimate de liberali sunt nejustificate, întrucât este vorba despre un proces aflat la început de drum. Bica a precizat că forul judeţean va dezbate în şedinţa de marţi o hotărâre privind preluarea a cinci unităţi medicale: Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Spitalul Clinic de Recuperare şi Spitalul de Boli Psihice Cronice Borşa.

 

“Lucrez la o strategie ce vizează managementul acestor unităţi medicale. Suntem de abia la început. Cu siguranţă, nu va fi uşor. Pentru început, pot spune că vom avea trei membri în consiliile de administraţie, dintr-un total de şapte, iar prin intermediul lor vom încerca să fim la curent cu tot ceea ce se întâmplă şi să ghidăm politica managerilor. Pe parcurs, intenţionăm să găsim o metodă de eficientizare a costurilor şi, în acelaşi timp, să rentabilizăm activitatea medicală”, a declarat Radu Bica.

 

Clujenii, interesaţi mai mult de tratamente corecte decât de descentralizare

 

 “Eu am fost diagnosticată cu o afecţiune auditivă. Am fost în Cluj la trei specialişti, care mi-au recomandat unii o operaţie ungentă, alţii tratamente, alţii mi-au spus că nu se poate trata. în orice caz, operaţia costa diferit – la unii, 3.000 de lei, la alţii, 5.000 de lei, bani din care mi s-a spus că doar o parte mică sunt decontaţi de Casă (Casa de Asigurări de Sănătate – n.red.), restul trebuie să îi asigur din buzunar. Problema este că nu mai am încredere în sistem. Am prieteni în Franţa, care s-au interesat şi mi-au spus că acolo o intervenţie este mult mai ieftină. Cred că aceasta este soluţia” - Paula P., 35 de ani, lucrează în mediul privat, în sectorul vânzărilor.

 

 “Sunt pensionar. Am fost diagnosticat cu o afecţiune care presupune tratament şi spitalizare periodică. Nu mă interesează cine se ocupă de spital, atâta timp cât nu trebuie să scot bani suplimentari din buzunar” - Aurel S., 63 de ani, pensionar.