Aerul Clujului este nociv x 3. Ce măsuri propun specialiştii + Top 10 poluatori

Un studiu aflat în consultare publică pe website-ul Primăriei arată că, la Cluj, valorile de dioxid de azot, un gaz care afectează grav plămânii, depăşesc în unele cazuri de peste trei ori limita stabilită de lege.

Dioxidul de azot este un gaz foarte toxic atât pentru oameni, cât și pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de patru ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale cailor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.

Cu acest gaz ne confruntăm noi la Cluj şi în toate aglomerările urbane. Un studiu care este publicat spre consultare publică arată că, în perioada 2010 - 2014, valoarea limită orară maximală, stabilită prin legea 104/2011, a fost depăşită de peste trei ori: 718,4 ug (micrograme)/metru cub faţă de 200 ug/metru cub. 718,4 ug/metru cub este valoarea cea mai mare înregistrată în aglomerarea Cluj-Napoca, dar şi mediile de emisii sunt cu mult peste limitele legale.

În ceea ce priveşte valoarea limită anuală, aceasta a fost de 68,9 ug/metru cub în momentul maxim, aproape dublu faţă 40 ug/metru cub - valoarea pentru protecţia sănătăţii umane reglementată prin legea 104.

Se apreciază că sursele naturale emit de circa zece ori mai mulţi oxizi de azot decât sursele tehnologice, însă datorită faptului că sunt repartizate relativ uniform pe suprafaţa terestră, înregistrează o poluare mai redusă în comparaţie cu centrele urbane sau arterele cu o intensă circulaţie auto. Principalele sursele de poluare cu acest gaz sunt mijloacele de transport.

Top 10 poluatori

Studiul este realizat de SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, care a identificat şi principalii poluatori. Iată un top 10:

1. SC Euroil SRL
2. if Tehnologii
3. MOL România Petroleum Products
4. Holcim
5. Compania de Transport Public Cluj
6. OMV Petrom
7. Selgros Cash&Carry
8. SC Top Clean SRL
9. SC Compania de Apă Someş
10. SC Turism Vâlcele

18 măsuri propuse pentru îmbunătăţirea calităţii aerului

SC Unitatea de Suport pentru Integrare SRL a propus şi un set de măsuri pentru îmbunătăţirea aerului respirat de clujeni.

Producția de energie electrică și termică:
1. amplasarea noilor proiecte de unități de producere a energiei electrice și termică în afara aglomerărilor urbane și amplasarea acestora în funcție de factori geografici, astfel încât un aport important în eliminarea, diluția și dispersia dioxidului de azot să îl ocupe autopurificarea.

2. utilizarea celor mai avansate procedee de reducere și eliminare a dioxidului de azot din gazele reziduale rezultate în sectorul industrial, prin:
- aplicarea măsurilor de reducere a cantităților de emisii acționându-se asupra excesului de aer, temperatura de ardere, timpul de staționare în zona reacției.
- aplicarea măsurilor de eliminare prin procedee catalitice și necatalitice.

3. asigurarea în zona obiectivelor industriale a unor suprafețe cu vegetație, în special forestieră, pentru reținerea particulelor.

Transport aerian, rutier
4. intensificarea cotroalelor RAR în vederea identificării autoturismelor ai căror catalizatori și filtre nu corespund normelor în vigoare.

5. verificarea întreținerii la zi a aeronavelor de către operatori

6. descurajarea sau chiar interzicerea operatorilor de a utiliza aeronave cu motoare învechite prin creșterea taxelor de aterizare și decolare pentru aceste tipuri de aeronave

7. folosirea de autovehicule electrice în cadrul activităților de deservire a aeroportului.

8. încurajarea populației de a folosi trasportul public spre aeroport prin acordarea de călătorii gratis cu acesta în cazul în care prezintă un bilet nominal de îmbarcare sau debarcare din ziua respectivă, prin creșterea tarifelor la parcare, tarife diferențiate pentru pasagerii care vin la aeroport cu mașini personale hibrid sau electrice, la fel și în cazul companiilor de taxi.

9. încurajarea de a realiza și întreține aliniamentele de arbori, vegetație de pe marginea arterelor rutiere.

10. încurajarea populației de a folosi mijlocele de transport public în orașe și municipii

11. încurajarea operatorilor de transport public local, județean de a utiliza autobuze, microbuze, autocare etc. cu motorizări de generație nouă, hibrid, electrice, prin caietele de sarcină din cadrul licitațiilor.

12. întreținerea și realizarea pistelor de biciclete.

Echipamente, utilaje nerutiere și alte motoare staționare din agricultură
13. încurajarea înnoirii parcului de utilaje agricole

Utilizarea energiei în sectorul rezidențial
14. continuarea programului de izolare termică a imobilelor.

15. încurajarea instalării de sisteme ce produc energie alternativă

Utilizarea energiei în industria de prelucrare
Punctele 16-18 sunt identice cu 1-3.

Soluţii: blocuri cu centrale termice comune, tramvai prin Floreşti

Realizatorii studiului subliniază care sunt măsurile strategice pe care ar trebui să le ia autorităţile pentru a reduce semnificativ emisiile de oxizi de azot. Cea mai importantă, care ar însemna o scădere a emisiilor cu 200 de tone pe an, ar fi realizarea centurii metropolitane Cluj-Napoca: tronsonul de sud (Bucium - Selgros).

De asemenea, realizarea unei căi dedicate între stația Bucium și Florești, care să fie utilizată doar de tramvai, care însă să permită accesul altor vehicule de transport public (troleibuze, autobuze electrice) ar duce la o reducere a oxizilor de azot cu 125 de tone pe an.

În viziunea societăţii care a realizat studiul, se impune la autorizarea ansamblurilor imobiliare obligativitatea dotări acestora cu centrală de cvartal, branşarea acestora la RATCJ sau dotarea cu alte sisteme de încălzire nepoluante, exclus centralele individuale pe gaz. Prin acest demers s-ar putea reduce emisiile anuale cu 65 tone/an.

Concluzia studiului: albă sau neagră

În urma rulării modelării emisiilor de dioxid de azot în cadrul scenariilor descrise anterior, cumulând cantitățile de la toate sursele rezultă două situații de lucru, susţin autorii studiului:

1. În cazul în care nu sunt aplicate măsurile minime din cadrul planului, concentrațiile totale de dioxid de azot se vor încadra în următoarele valori: concentrație medie anuală de 73,23 ug/m3 și 755,01ug/m3 concentrație maximă orară (mult peste valorile legale n.r.).

2. În cazul în care sunt aplicate măsurile din cadrul planului, concentrațiile totale de dioxid de azot se vor încadra în următoarele valori:concentrație medie anuală de 40 ug/m3 și 200 ug/m3 concentrație maximă orară (plafonul maxim legal n.r.).

Studiul urmează să fie aprobat în Consiliul Local şi trimis Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj spre avizare.