Afacere păguboasă a CJ Cluj. Şi fără mall şi fără bani şi cu un teren blocat de 9 ani în buricul târgului FOTO

Ziua de Cluj vă prezintă aventura a ceea ce trebuia să însemne un proiect de succes pentru comunitate şi pentru investitor, bani în bugetul Consiliului Judeţean Cluj, dar care a sfârşit prin falimentul firmei dezvoltatoare, neplata unei sume importante din redevenţe şi blocarea unui teren de 7000 de mp în centrul urbei timp de 9 ani şi cine ştie cât de-acum încolo.

Terenul aflat în proprietatea publică a judeţului Cluj, situat între străzile Haşdeu şi Victor Babeş, între principalele clinici şi căminele studenţeşti, în suprafaţă de 7000 de metri pătraţi, a fost concesionat în 2006 şi 2007, când preşedinte al CJ Cluj era liberalul Marius Nicoară, firmei Nisco Invest SRL, care urma să construiască aici un mall sub denumirea de Akademia Center.

Investiţia iniţială era estimată la 30 de milioane de euro, şi era lansată în plină „bulă" imobiliară românească, care avea însă, din păcate, să sucombe 2 ani mai târziu în crunta criză economico-financiară care a lovit puternic şi ţara noastră.

Aşa cum făceau majoritatea investitorilor imobiliari şi Nisco Invest a cerut un credit ipotecar uriaş, de 25,5 milioane de euro, BCR, care l-a aprobat în iulie 2008, iar ca şi garanţie a acceptat o ipotecă de rangul întâi doar asupra construcţiei viitoare, în condiţiile în care terenul se afla în proprietatea CJ Cluj, pe care a şi înscris-o în Cartea Funciară.

Investitorul nu a apucat decât să toarne fundaţia mall-ului, care a inclus nişte lucrări complexe de stabilizare a terenului prin introducerea unor piloni la o adâncime de 30 de metri în pământ, a căror vârfuri se văd şi acum printre buruieni şi mărăcini.

În anul 2011 firma Nisco a intrat în insolvenţă şi ulterior în faliment, iar BCR a preluat această fundaţie în proprietate, conform contractului de ipotecă.

Aceşti piloni au reprezentat practic „ghinionul" pe care l-a avut CJ Cluj, şi implicit contribuabilul judeţului, fiindcă aceste bucăţi de oţel şi beton au dus practic la un blocaj juridic specific românesc, iar forul judeţean nu şi-a mai putut folosi terenul.

Cel care a readus în atenţia decidenţilor CJ Cluj această situaţie în ultimele şedinţe ale deliberativului şi executivului a fost consilierul judeţean Rareş Rusu (ales pe listele PDL dar care a trecut la PMP când PDL a fost radiat din registrul partidelor).

Rareş Rusu a cerut găsirea unei soluţii pentru ca forul judeţean să poată folosi acel teren şi a afirmat în plenul consiliului că a purtat discuţii cu primarul Emil Boc pentru o eventuală asociere a Primăriei şi a CJ Cluj pentru construcţia în zonă a unui parking (în partea de sus, spre Haşdeu) şi a unui parc (în partea de jos spre clinici).

Executivul CJ Cluj a şi trimis o informare către consilierii judeţeni despre situaţia terenului, din care aflăm lucruri cât se poate de interesante.

Deşi Consiliul Judeţean a fost acceptat ca şi creditor chirografar cu suma de peste 17 milioane de lei (totalul redevenţelor ce trebuiau încasate pe toată durata contractului de concesiune), nu a încasat nici un leu.

Ba mai mult, justiţia a respins recursul făcut de CJ Cluj prin care cerea dreptul asupra fundaţiei, pentru că aceasta nu mai aparţinea debitoarei Nisco, ci trecuse la BCR.

În 2012 CJ Cluj a cerut BCR un punct de vedere legat de valorificarea acestui teren, dar nu a primit nici un răspuns. Ulterior banca a comunicat că a cesionat ipoteca pe fundaţia defunctului mall către o firmă de recuperare creanţe, S.C Kruk Internaţional SRL.

Potrivit informării CJ Cluj, Kruk ar fi transmis că este înscrisă la masa creditorilor cu suma de 13,82 milioane de lei. De obicei aceste firme cumpără de la bănci sau firme de cele mai multe ori creanţe ieftine şi încearcă să le vândă mai scump

După închiderea procedurii de faliment a Nisco, în 2014, blocajul a intervenit între recuperatorii de la Kruk şi CJ Cluj. Conform aceleeaşi informări, au avut loc mai multe întălniri între cele două părţi dar fără nici un rezultat.

CJ Cluj are terenul, Kruk are fundaţia şi încearcă să obţină bani în schimbul cedării ei, fie de la forul judeţean, fie de la un viitor investitor, dacă CJ Cluj se hotărăşte să scoată terenul la licitaţie.

Terenul este destul de atractiv pentru cine are bani de contruit. E la un minut de centrul oraşului, iar conform noului PUG, se află în zona mixtă de locuire şi servicii, ceea ce înseamnă că aici s-ar putea construi şi parking, dar şi blocuri sau hoteluri cu şase etaje.

În timpul mandatului său de preşedinte al CJ Cluj, fostul lider judeţean Alin Tişe a declarat pentru Ziua de Cluj că UMF ar fi interesată să construiască pe acest teren cămine pentru studenţii de la medicină, dar nimic nu s-a concretizat ulterior în acest sens.

Ziua de Cluj a cerut CJ un punct de vedere despre ce soluţii are pentru a da acestui teren public o utilitate pentru comunitate şi aşteaptă un răspuns. Surse din CJ Cluj spun că în niciun caz consiliul nu va accepta să plătească vreun leu recuperatorilor de la Kruk, după ce nu a a încasat redevenţele legale de la Nisco Invest din anul 2009 până în prezent.

Dar în acelaşi timp nici nu le poate spune şă-şi ia pilonii şi să elibereze terenul, până când nu se face o expertiză tehnică pentru a vedea dacă se poate renunţa sau nu la ei, fără a risca destabilizarea unei viitoare construcţii sau a altora din zonă.