Apahida, încotro? Ce se pregătește până în 2030

Apahida nu se vrea un simplu dormitor al Clujului, astfel că și-a pus la punct o strategie de dezvoltare pe perioada 2023-2030 care să o ajute să evite această poziție.

Primarul Grigore Fati a vorbit, marți, la Ziua Live, despre strategia de dezvoltare a comunei Apahida pentru următorii ani, până în 2030.

“Am avut cea de-a cincea și ultima dezbatere pe această strategie, am avut și dezbaterea publică, urmând ca în următoarea ședință de Consiliu să o supunem spre aprobare. Sper că se va aproba și că ne vom ține de ceea ce am stabilit acolo”, a spus primarul comunei Apahida.

Grigore Fati a explicat că direcția de dezvoltare a comunei în următorii ani este corelată cu ce se întâmplă în municipiul Cluj-Napoca.

“Echipa de la UBB care a lucrat la această strategie a ținut cont și de PUG-ul nou al comunei și de alte evoluții care sunt legate de municipiul Cluj-Napoca, cum e Centura Metropolitană, care a și dus, de altfel, la prelungirea duratei de întocmire a PUG-ului comunei și, deci, a fost prinsă în strategie, ca și alte lucrări majore care se execută în comuna Apahida inserția DN16 în Centură și drumul de legătură spre Câmpenești, căile de comunicație rutieră între Apahida și Cluj-Napoca au o importanță majoră și nu puteau lipsi din strategie”, a precizat primarul la Ziua Live.

Primele obiective din strategia comunei privesc “dezvoltarea durabilă a economiei locale și creșterea gradului de competitivitate a acesteia prin creșterea gradului de tehnologizare a industriei locale” și “extinderea spațială controlată și planificată a diferitelor funcțiuni”.

“Strategia ne-a dat idei în această direcție, unele vor fi la îndemâna autorităților locale, dar cele mai multe, evident, la îndemâna investitorilor. Zona industrială de la noi se închide în ceva timp, pentru că pe PUG-ul nou mai avem doar o mică extindere a ei spre strada Someș, de acolo urmând să devină zonă pentru locuire. Mai avem o zonă unde mai sunt ceva terenuri, dintre care unele au deja PUZ-uri pentru diverse întreprinderi care vor să vină la noi în comună, la fel, de exemplu, RAR-ul, acesta de dorește a fi un  proiect pilot, se pare că undeva anul viitor va începe construcția și apoi funcționarea. Avem prevăzute în PUG două zone noi – una așa-zisă Buduștău pentru industrie/depozitare și alta undeva pe Valea Broaștei, unde trebuie să vină investitori mai mari pentru că acolo trebuie aduse și utilitățile”, a declarat Fati.

Primarul spune că un alt obiectiv cuprins în strategie este ca în următorii ani comuna să se transforme dintr-o comunitate dormitor a Clujului într-una care se dezvoltă în mod inteligent, profitând de proximitatea față de municipiu.

“Nu știu dacă cineva a făcut un calcul să vadă dacă Apahida este chiar un dormitor al Clujului… nu sunt convins că sunt mai mulți apahideni care lucrează în Cluj față de clujenii care lucrează în Apahida. Eu nu aș mai folosi acest termen de ‘dormitor’, dar, într-adevăr, strategia ne direcționează pe acestă prioritate de calitate a vieții. Este greu ca autoritățile locale să țină pasul cu asigurarea acestei calități a vieții la nivelul municipiului Cluj-Napoca, însă, în cartierele noi impunem dezvoltatorilor imobiliari să își asigure utilitățile, pe zonele publice noi mai avem puțin și finalizăm cam tot ce înseamnă utilități publice. E drept că rămânem în urmă puțin cu asfaltările, dar e justificat pentru că prima dată trebuie duse utilitățile – apă, canal, gaz și apoi... ”, a explicat Grigore Fati.

În scopul de a transforma Apahida într-o comunitate atractivă, care se dezvoltă în mod inteligent, oferind rezidenților o calitate a vieții ridicată, se dorește ca până la finalul anului 2027 Centura Metropolitană TR35 și drumurile adiacente, trenul metropolitan, Culoarul de mobilitate urbană verde-albastru – Someș să obțină toate aprobările necesare, inclusiv alocarea financiară și/sau să fie inițiată implementarea lor propriu-zisă.

Autoritățile își propun ca tot până la același termen să existe minim trei proiecte comune cu Zona Metropolitană Cluj, inițiate sau derulate, dintre care unul să presupună construcția de infrastructură, în context metropolitan și minim două proiecte care presupun construirea de infrastructură de petrecere a timpului liber, precum și minim un eveniment pe an cu interes și participare inclusiv de la nivelul zonei metropolitane, nu doar a comunei.

Mai multe detalii AICI