Arhitecţii se bat cu „urbanismul uman” al lui Emil Boc

 „Urbanismul uman" s-a luptat în şedinţa de ieri a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) cu „arhitectura de calitate", fiecare dintre adversari având reprezentanţi de vârf la masa de şedinţă - şeful oraşului, respectiv şeful arhitecţilor din România.

Disputa a pornit de la o documentaţia care nu figura pe ordinea de zi a şedinţei de vineri - Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie „Prof. dr. Octavian Fodor" vrea să amenajeze o clădire cu şase etaje în incinta de pe strada Iaşilor, proiect pentru care a solicitat un aviz de oportunitate. Cu toate că instituţia a fost reprezentată de un proiectant în şedinţa de ieri, primarul Emil Boc i-a solicitat Corinei Ciuban, şeful Direcţiei Urbanism a Primăriei, să dea comisiei explicaţii privind propunerea beneficiarului. Mai mult, edilul a precizat încă de la început că membrii comisiei ar trebui să dea dovadă de maximă indulgenţă în analiza proiectului, având în vedere utilitatea sa publică. Arhitectul Şerban Ţigănaş, membru CTATU şi preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, a atras însă atenţia că terenul unde se propune o nouă clădire de şase etaje conţine deja un amalgam de 12 corpuri de clădire, incinta suferind deja de o incoerenţă deosebită şi de probleme de acces dinspre strada Croitorilor. „Calitatea clădirilor din incintă este oribilă, iar ceea ce se propune acum compromite şi mai mult situaţia actuală. Ar trebui să veniţi cu o propunere care să optimizeze activitatea existentă şi să se facă un studiu pe o zonă mai extinsă", a recomandat Ţigănaş. Instituţiile publice trebuie să respecte standarde de calitate, iar o zonă unde se construieşte trebuie tratată unitar, indiferent de caracterul public sau privat al beneficiarului, a întărit la rândul său arhitectul Eugen Pănescu.

Primarul Emil Boc a revenit însă asupra ideii de favorizare a instituţiilor publice, cerând o „abordare umană", chiar dacă „legală" pentru proiectul unităţii medicale. „Să fiţi critici faţă de marii investitori, care fac profit în urma investiţiilor. Acolo nu prea văd să fiţi la fel de vehemenţi. Nu putem să le cerem analize şi studii care să depăşească până la urmă valoarea clădirii pe care vor să o facă!", a intervenit Boc.

„Este oportun să se studieze, noi nu ne opunem proiectului, dar susţin că această clădire să se amplaseze corect în oraş, mai ales în zona protejată. Acum, acolo este dezastru, de la urbanism la actul medical", a menţionat Ţigănaş, care nu a fost însă lăsat de primar să îşi ducă ideea la capăt, edilul fiind revoltat de faptul că arhitectul are de exprimat în comisie opinie care nu ţin de profesia sa. „Am vrut doar să spun că actul medical este influenţat de calitatea spaţiului. Dacă nu sunteţi de acord cu asta atunci mă ridic de la masă şi demisionez din această comisie! Nu este o chestiune extraordinară studierea vecinătăţilor. Cerem o arhitectură de calitate. Din ceea ce se vede din aceste planşe, propunerea va fi oricum respinsă de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice", a anticipat Ţigănaş.

„Este important ca documentaţia să studieze relaţia dintre clădirea nou propusă şi cea din vecinătate, cu saloane. Circulaţiile nu sunt clare, se umblă cu targa prin curte", a spus şi arhitectul-şef al oraşului, Ligia Subţirică. În final, până şi primarul a fost de acord că recomandările specialiştilor nu sunt exagerate şi a ajuns chiar să concluzioneze că funcţionalitatea trebuie să fie asigurată pentru noile spaţii ale instituţiei medicale. „Vă rugăm să nu vă supăraţi că vrem arhitectură de calitate", i s-a adresat în final Ţigănaş proiectantului care a susţinut documentaţia. Proiectul va fi rediscutat, la etapa de Plan Urbanistic Zonal. După altercaţia generată de subiectul medical, câteva proiecte mai târziu, arhitectul Şerban Ţigănaş şi primarul Emil Boc şi-au dat mâna la masa de şedinţe.