Au îngrădit accesul în Parcul Rozelor

Un activist, Adrian Dohotaru, i-a scris primarului Boc semnalându-i situaţia şi cerându-i să ia măsuri. "Porțiunea de Canal din vecinătatea parcului este cea mai frumoasă din Cluj comparativ cu alte zone pietruite sau betonate din oraș, în care sălbăticia și natura au fost astupate", spune el.

Arhitectul Vasile Mitrea arată într-o analiză că Parcul Rozelor a fost în bună măsură „ocupat de un investitor care a executat un bloc P+10 (arh. Șerban Țigănaș) finalizat în 2009": „În jurul lui s-a realizat o bază de tenis de câmp, iar fostele lacuri au fost umplute cu pământ. Cazul în speță demonstrează încă o dată că Primăria, cantonată doar pe problemele cotidianului, își neglijează atuurile (în acest caz se putea face un schimb de teren evitându-se amplasarea blocului) că PUG-ul (ce prevedea aici, la VS spații verzi pentru agrement) nu a devenit încă în unele orașe, un cadru legislativ obligatoriu și că de multe ori proiectantul, pentru a nu pierde un client, devine doar avocatul comanditarului, dar nu și al comunității"", după cum arată acesta în volumul "Cluj-Napoca în proiecte. 50 de ani. 1960-2010", coordonat de Eugen Pănescu.

"Chiar dacă a fost cedată cu ușurință o bucată masivă dintr-un parc de anvergură al Clujului, primăria nici măcar nu a condiționat amenajarea parcului de către investitor, reabilitările fiind realizate tot din bani publici. Apoi, chiar dacă dezvoltatorul imobiliar a anunțat printr-o compensație grosieră, PR-istă, că „se va amenaja o pistă de biciclete, pe malul Someșului, pentru toți clujenii", pista s-a degradat la câteva luni de la inaugurare din cauza materialului de proastă calitate. Suprafața a devenit rapid zguroasă nemaifiind propice pentru amatorii de role. Bucăți din pistă s-au umflat și s-au spart din cauza căldurii, iar mai nou accesul la Canalul Morii a fost restricționat", mai arată Dohotaru.