Exclusiv Video Boc, audiat 7 ore la Washington în procesul Roșia Montană

Primarul Clujului, Emil Boc, a fost audiat la Washington în dosarul exploatării aurului de la Roșia Montană. Compania canadiană Gabriel Resources va trebui să plătească României cheltuielile de judecată: peste 30 de milioane de lei, un milion de euro şi un milion de USD.

''Despre Roșia Montană pot să vorbresc și să scriu cărți, atât din perspectiva subiectului, cât și din perspectiva audierii mele la Washington. Da, am dat și depoziție scrisă în România, am răspuns la 50 de întrebări, după care am fost invitat la Washington, în decembrie 2019, am avut o audiere de 6-7 ore. Am văzut din toate punctele de vedere acest subiect, de acasă, de la Guvern, l-am simțit și de la Tribunalul de Arbitraj. Încă nu pot să vorbesc despre ce s-a întâmplat acolo, pentru că am o clauză de confidențialitate cu privire la conținutul lucrurilor care s-au discutat acolo. Subliniez profesionalismul avocaților pe care i-a avut România, am avut și de la Cluj în echipa un avocat și un profesor - Dacian Dragoș și Marius Harosa.

Audierile nu sunt ușoare. Să fii audiat 7 ore nu e ușor. Eu m-am dus, pentru că avocații mi-au spus că, dacă nu mă duc și la Washington, riscă să nu ia în considerare declarația scrisă. Eu am fost propus de statul român să particip la audiere, în apărarea statului român. Am spus acolo tot ce am știut despre Roșia Montană. Nu a fost ușor, pentru că am răspus la întrebările tribunalului, după aceea la tirul și ofensiva avocaților acuzării. A fost o experiență impresionantă. Este vitoria democrației. Doar un tribunal cu un profund ADN democratic ar fi putut da dreptate voinței poporului și nu profitului'', a declarat primarul Clujului, Emil Boc, la ZIUA LIVE. 

Potrivit primarului, Garbriel Resources a pierdut procesul deoarece ''nu a reușit să îndeplinească condițiile de autorizare, cât și din pricina faptului că nu a avut licență socială, adică nu ai reușit să convingi poporul de utilitatea publică a proiectului pentru interes general''.

Edilul a mai spus că, potrivit avocaților României, scenariul de a pierde procesul cu canadienii de la Gabriel Resources ''a fost în permanentă pe masă''.

Reamintim, Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington a dat, vineri, verdictul în cazul situației aurului de la Roșia Montană.

România a câștigat procesul și nu va plăti nicio despăgubire companiei Gabriel Resources - decizia este definitivă și executorie și vine după nouă ani de proces. Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj. Curtea de Arbitraj obligă la despăgubirea României cu costurile procedurilor de arbitraj, în valoare de 1.437.574,01 dolari, plus dobândă.

De asemenea România va fi despăgubită pentru costurile de judecată cu suma de 1.154.774,34 Euro și 928,641.70 dolari plus dobândă. În 2013, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă și au protestat timp de trei săptămâni față de exploatarea aurului de la Roșia Montană, care ar fi distrus zona. În mai multe orașe din țară, inclusiv în București, dar și în străinătate, s-au organizat acțiuni de protest față de proiectul legislativ adoptat de Guvernul Ponta, care a fost trimis, atunci, la Parlament în vederea exploatării aurului la Roșia Montană.

Gabriel Resources a intentat procesul României și cerea despăgubiri consistente

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Conform Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Valoarea acestora era, în 2013, estimată la peste 16 miliarde de dolari. Controversată este, însă, modalitatea de extragere a metalelor preţioase - cu ajutorul cianurilor. Organizaţiile ecologiste au susţinut că procedeul este dăunător pentru mediu, dar şi pentru locuitorii din zonă. În plus, acestea au atras atenţia că extinderea minei va distruge o parte a vechilor galerii romane, dar şi patru vârfuri montane. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Mihai Constantin, a declarat, în urmă cu câteva zile, că valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) în dosarul deschis împotriva României, legat de proiectul minier aurifer de la Roşia Montană, ar fi putut avea un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari.

În vara lui 2021, Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.

Mai exact, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituţie. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente. Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. UNESCO recomandă ca exploatările miniere să fie evitate în zonă și să fie luate măsuri suplimentare pentru prezervarea sitului.