Bugetul Aeroportului Cluj va fi aprobat miercuri de Consiliul Județean, cu o lună întârziere
- Scris de Ziua de Cluj
- 28 Mai 2019, 16:22
- Administraţie
- Ascultă știrea
Proiectul de hotărâre privind bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2019 al Aeroportului Internațional "Avram Iancu" Cluj va fi dezbătut în şedinţa de miercuri, 29 mai, de consilierii judeţeni, după ce proiectul a fost retras de pe ordinea de zi a şedinţei din aprilie.
Veniturile estimate a fi realizate în 2019 de Aeroportul Cluj sunt de 112,57 milioane de lei, iar cheltuielile ajung la 92,42 milioane lei. Profitul brut estimat este de 20,15 milioane.
Investiţiile de 134,73 milioane de lei de la aeroport urmează să fie suportate din resurse proprii (57,59 de milioane de lei), din fonduri europene (40,97 milioane de lei) și din surse neutilizate în anul precedent (36,18 milioane de lei).
Cheltuielile pentru investiții în 2019 se ridică la 61,93 milioane de lei, din care investiții în curs - 11,34 milioane de lei, investiții noi - 6,29 milioade de lei, modernizări - 4,55 milioane de lei, dotări - 35,7 milioane de lei și rambursări de rate aferente creditelor pentru investiții - 4,04 milioane.
Aeroportul Cluj își propune să atingă 7 milioane de pasageri până în 2030. Pentru aceasta are în vedere investiţii de extindere a actualei piste la 3,5 km, creşterea capacităţii de îmbarcare a pasagerilor şi a numărului de locuri de parcare pentru aeronave. Extinderea pistei va fi posibilă doar după ce se va finaliza devierea cursului Someşului.
Amintim că bugetul de venituri și cheltuieli pe 2019 al aeroportului trebuia aprobat încă din ședința de Consiliu Judeţean din luna aprilie, însă acesta nu a putut fi supus votului și a fost amânat, după ce membrii Consiliului de Administraţie (CA) de la aeroport au lipsit de la ședința convocată pentru rectificarea proiectului de buget, unii invocând probleme medicale, în timp ce doi membrii și-au dat demisia. Astfel, ședința CA nu s-a putut ține deoarece nu a existat cvorumul necesar.
Întârzierea aprobării bugetului, dar şi modul în care CJ a numit cei trei membrii în Consiliul de Administraţie de la Aeroport au fost printre nemulţumirile invocate de sindicalişti în numeroasele mitinguri pe care le-au organizat, întâi la Consiliul Judeţean Cluj, apoi la Prefectură şi la Primăria Cluj-Napoca. MAI MULTE DETALII AICI!
De cealaltă parte, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tise, a anunţat că a depus plângeri penale și acțiuni în justiție împotriva angajaților de la aeroport, după mitingurile din 19-20 martie 2019.
"Având în vedere afirmațiile jignitoare, defăimătoare la adresa președintelui CJ Cluj, precum și mesajele jignitoare afișate public pe bannerele folosite la mitingul angajaților din aeroport, în intervalul 19-20 martie 2019, anunț că am acționat în judecată și că am formulat plângeri penale individuale împotriva persoanelor care au făcut aceste afirmații jignitoare, calomniatoare precum și împotriva acelora care au afișat bannere cu conținut mincinos, jignitor, calomniator. De asemenea, am formulat plângeri penale și acțiuni în instanță împotriva directorilor semnatari ai nenumărate acțiuni și plângeri false și nedovedite, afirmații și acuze false, înaintate de diverse instituții.
Cu privire la cele 2 filme denigratoare, insultătoare, făcute de unii angajați ai aeroportului, informez că am formulat plângere penală împotriva numiților: Mocean Petru, Stănică Constantin, Zanc Gabriela și a celorlalte persoane implicate în realizarea versurilor, înregistrarea vocii, distorsionarea vocii și mediatizarea lor prin upload pe youtube.com și pe rețelele de socializare, transmitere prin email folosind inclusiv adrese fictive din Rusia (.ru)", se arată într-un comunicat remise presei de către conducerea CJ Cluj.
Totodată, în documentul citat se arată că CJ Cluj va informa toate forurile naționale și internaționale – DNA, DIICOT, Parchete, Parlament – Camera Deputaților și Senat, ambasade, autorități aeronautice naționale și internaționale, Guvern și alte instituții abilitate - "cu privire la ilegalități, fraudarea bugetului public prin contracte și acte adiționale și lucrări fictive / neconforme, precum și cu privire la starea tehnică a pistei noi și a platformei Apron 4, construite din bani publici, la prețul de 50 de milioane de euro, crăpate deja încă din perioada de garanție".