Bună Ziua, civilizaţie! Patru benzi şi două trotuare
- Scris de Ionel Lespuc
- 22 Noi 2016, 15:22
- Administraţie
- Ascultă știrea

Strada Bună Ziua are prevăzuţi 16 m în PUG, cu două benzi pe sens şi trotuare; în realitate sunt 9-10 m, adică o bandă pe sens şi trotuar pe o parte. Primăria vrea cu tot dinadinsul să lărgească artera, iar viceprimarul Dan Tarcea a fost delegat să rezolve situaţia.
Primăria cere pământ de la 47 de proprietari
Discuţiile despre lărgirea străzii au apărut după ce, în cursul acestui an, Bună Ziua a trecut din administrarea Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri în patrimoniul public al municipiului. În acest moment, primăria nu deţine suficient teren pe marginea străzii ca să dubleze numărul de sensuri; misiunea lui Tarcea a fost să afle cine sunt vecinii şi să negocieze cu ei.
„Tocmai am primit lista cu cei 47 de proprietari pe care i-am identificat. Sunt trei categorii de proprietari: unii care au dezmembrat terenul şi au cedat o parte primăriei, unii care au dezmembrat, dar nu au cedat şi, în fine, unii care nu au dezmembrat terenul. Va trebui să convingem ultimele două categorii să ne cedeze terenul pentru a lărgi strada.
Dacă nu vor, avem cadrul legal pentru a trece la exproprieri, prin hotărâre de consiliul local, pentru cauză de utilitate publică. Mai avem şi varianta de a deveni parteneri cu aceşti proprietari, adică să contribuie financiar la asfaltarea drumului. Nu cred că îşi doresc acest lucru", a spus viceprimarul.
Tarcea a subliniat că pentru lărgirea străzii nu este nevoie să fie demolată vreo clădire. „Din fericire nu este afectată nicio construcţie, însă ar urma să desfiinţăm câteva locuri de parcare", a subliniat liberalul.
În urmă cu două săptămâni, primarul Emil Boc se arăta mult mai rezervat şi spunea că municipalitatea va încerca să lărgească actualul drum cu o singură bandă. În ajutorul său a sărit şi senatorul Marius Nicoară, care a propus ca Bună Ziua să devină stradă cu sens unic, iar tandemul său să fie strada Mihai Românul.
Câte benzi pe Bună Ziua, atâtea blocuri
Situaţia străzii Bună Ziua a fost dezbătută intens luna trecută, după ce un dezvoltator internaţional a început să construiască două blocuri cu 10 etaje (din cele patru care apar în planul urbanistic zonal) pe strada Trifoiului.
Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC) a făcut o plângere prealabilă în legătură cu acest ansamblu rezidenţial, cerând Consiliului Local suspendarea autorizaţiilor de construire, în principal din cauza problemelor de trafic care se estimează că vor apărea.
„Sunt mai multe vicii de fond la acest proiect, cu efect pe termen lung. În planul urbanistic zonal apar patru benzi pentru strada Bună Ziua, dar asta e ficţiune, nu se va putea largi", le-a spus consilierilor Radu Mititean, avocatul APUC în acest caz.
Arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică, a explicat atunci de ce se construiesc numai două dintre cele patru blocuri propuse de dezvoltator. „Domnul primar şi-a asumat să autorizeze două dintre cele patru imobile din planul urbanistic zonal, pentru a nu se încărca prea mult traficul. Asta chiar dacă studiul realizat de Universitatea Tehnică arată că, dacă s-ar realiza toate cele 4 blocuri, s-ar acoperi doar 94-96% din capacitatea de trafic suportată de zonă ", a spus arhitectul şef.
Câte benzi atâtea blocuri; dacă se vor realiza în cele din urmă patru benzi, este de aşteptat ca dezvoltatorul să primească autorizaţii de construire şi pentru a doua jumătate a proiectului.
Zona Bună Ziua este una dintre primele pe care urbaniştii le dau de ani întregi ca exemplu de dezvoltare haotică în boom imobiliar la Cluj: o extensie a oraşului unde locuinţele au luat-o înaintea infrastructurii, cu imobile realizate fără să existe artere de acces amenajate corespunzător ori servicii pentru locatari, unde multe dintre şcolile, grădiniţele ori spaţiile medicale au rămas pe planşele de centre de cartiere desenate pentru proiectele dezvoltatorilor.
Locuitorii care au ales să se mute aici se confruntă cu deficienţe de infrastructură: străzi înguste, cu un trotuar sau cu niciunul, probleme cu iluminatul sau lipsa de servicii de învăţământ.