Ce mai vrea Musai-Muszáj după "Kolozsvar". Vezi şi cine finanţează mişcarea civică
- Scris de Mircea Tatar
- 10 Apr 2017, 16:59
- Administraţie
- Ascultă știrea
Asociaţia Minority Rights şi mişcarea civică Musai-Muszáj, care au reuşit să obţină instalarea plăcuţelor cu denumirea "Kolozsvar" la intrările în oraş, au organizat, luni, o conferinţă de presă, după decizia de vineri a primarului Emil Boc de a amplasa noile plăcuţe indicatoare.
Reprezentanţii mişcării Musai-Muszáj spun că în cei doi ani de când s-a înfiinţat, organizaţia a devenit una dintre cele mai importante mişcări civice din municipiul Cluj-Napoca, care militează pentru un oraş multicultural. Musai-Muszáj a oferit detalii şi despre cei care au finanţat mişcarea civică în această perioadă şi ce sumă de bani a primit în total de când s-a înfiinţat.
"Cel mai mare finanţator al mişcării a fost Primăria Cluj-Napoca, pentru că prima dată am primit 4.000 de lei de la oraş. A doua dată însă acţiunea noastră a fost boicotată de către primărie şi a trebuit să dăm înapoi cei 4.000 de lei. În rest am primit donaţii private, în general de 50-60 de lei. Suma cea mai mare a fost de 250 de euro, iar în total am primit cam 8.000 de lei", au arătat reprezentanţii mişcării civice.
Aceştia spun că doresc să se întâlnească cu primarul Emil Boc şi că au avut mai multe tentative în acest sens, dar încă nu au reuşit să poarte un dialog între patru ochi cu edilul Clujului. "Noi susţinem în continuare necesitatea unui dialog cu instituţia primăriei şi cu primarul în persoană, am înaintat mai multe scrisori deschise, solicitări de a sta de vorbă cu primarul.
Acest lucru nu s-a materializat niciodată, în ciuda faptului că primarul a zis de mai multe ori că el este deschis dialogului. Ultima dată am primit în 15 martie anul curent o notificare de la Biroul mass media că după ce primarul va avea motivarea (la decizia ce-l obligă să instaleze plăcute maghiare la intrările în oraş, n. red.) se va întâlni cu noi dar acest lucru nu s-a întâmplat", a spus activistul civic Szakacs Istvan.
Szakacs a mulţumit membrilor UDMR şi celor din conducerea UDMR care s-au alăturat procesului pentru plăcutele maghiare şi a spus că speră ca UDMR-ul prin consilierii locali şi prin reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca să sprijine în continuare mişcarea Musai-Muszáj.
Membrii mişcării civice cred că acest caz al plăcuţelor maghiare este un mare pas înainte în promovarea multiculturalităţii, dar că mai sunt şi alte lucruri de făcut. "Aş menţiona două lucruri. Cazul plăcuţei amplasate pe gară, cu numele şefilor de gară, printre care nu au mai fost menţionaţi şi şefii cu nume maghiar, vă amintiţi că în urma acţiunilor Musai-Muszáj acea plăcuţă a fost scoasă şi n-a mai fost pus nimic în loc.
Un alt caz pe care aş putea să-l menţionez este cazul "Hazsongard" (Cimitirul Central, n. red.), unde în continuare ne aşteptăm să vedem indicatoare multilingve, multiculturale, care să ateste această calitate a cimitirului.
O să avem expoziţii internaţionale cu istoria şi acţiunile Musai-Muszáj, expoziţii de artă contemporană şi sperăm foarte mult, cu ocazia Zilelor Maghiare din anul acesta şi de ce nu şi în 15 martie anul viitor, domnul primar poate să vină şi să salute cetăţenii Clujului şi în limba maghiară ", a mai afirmat Szakacs Istvan.
Reprezentanţii mişcării civice au decis să amplaseze şi ei o plăcuţă în clubul Insomnia din centrul Clujului, deasupra mesei unde a luat fiinţă Musai-Muszáj în 7 februarie 2015, cu mesajul "Aici s-a născut Musai-Muszáj", scris în mai multe limbi (foto).
Asociația Minority Right, mişcarea Musai-Muszáj şi câteva sute de persoane fizice au reuşit să obţină de la Tribunalul Cluj o decizie ce-l obligă pe primarul Emil Boc să pună inscripţii şi în limba maghiară la intrărire în municipiu. Instanţa s-a bazat pe faptul că atunci când a apărut legea administraţiei publice locale, nr. 215, în 2001, erau în vigoare datele recensământului din 1992.
Acea lege stabilea că în localităţile unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi. Or, conform recensământului din 1992, valabil la acea dată, maghiarii din Cluj-Napoca erau în procent de peste 22 %. Următorul recensământ al populaţiei a avut loc în 2002.
Chiar dacă acum populaţia maghiară de abia depăşeşte 15 % în Cluj-Napoca, instanţa a considerat că trebuie luate în calcul datele recensământului din 1992, valabile în anul 2001, când a fost adoptată Legea 215, care se referă şi la aceste plăcute indicatoare.
Primarul Clujului, Emil Boc, a convocat vinerea trecută o conferinţă de presă, în care a anunţat soluţia pe care a adoptat-o în privinţa plăcuţelor multilingve: nu face recurs şi acceptă Kolozsvar la intrările în oraş, dar pune deasupra o altă placuţă cu numele latin al oraşului. (foto)
