Foto Centrul de deşeuri din Cluj, gata în 2018. Activiştii de mediu sunt de altă părere: "Nu va fi gata niciodată şi ne mănâncă infringementul"
- Scris de Ziua de Cluj
- 13 Apr 2018, 10:52
- Administraţie
- Ascultă știrea
Lucrările de construire a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) din Cluj vor fi gata în a doua jumătate a anului 2018, conform Consiliului Judeţean (CJ) Cluj. Activiştii de mediu sunt de altă părere.
Lucrările finanțate din fonduri europene au fost sistate timp de patru ani, însă CJ Cluj preconizează că vor fi gata în a doua jumătate a anului 2018. Activistul de mediu Szakáts István a făcut o vizită pe şantierul CMID şi supune că "nu numai că nu va fi gata în acest an, dar acolo nu va fi gata niciodată".
Redăm postarea activistului de mediu
"Șantierul CMID, cum vii pe centură dinspre Vâlcele spre Apahida, e în stânga. De la nivelul drumului și a barierei nu se vede mare lucru, e un deal de pământ răscolit. Pentru a vedea lucrarea, trebuie urcat pe un drum de piatră. La barieră e un paznic de care nu se trece - așa că am urcat roată, prin pădure, până în vârful dealului. De acolo am tot coborât înapoi, cu aparatul foto în mână.
În primă fază am inventariat precum urmează:
1. una bucată stație de sortare, cras neterminată
2. una bucată stație de compostare, neterminată
3. una bucată platformă de compostare, ceva mai puțin neterminată
Preambul: CMID pus în funcțiune înseamnă un flux de camioane care aduc gunoi din tot județul, non-stop. Camioanele nu pot să stea la coadă ca la vamă, trebuie să-și descarce marfa undeva și să plece. De asta CMID trebuie să aibă un depozit de gunoi. Din acest depozit curge inevitabil levigat.
Levigatul trebuie captat și tratat. Pentru astea e nevoie de: una bucată loc de depozitare a gunoiului, una bucată bazin de captare a levigatului (cu capacitatea de a depozita scurgeri și în cazul unor ploi de 100 l/mp) și, obligatoriu, una bucată stație de tratare a levigatului.
Locul pentru depozitul de gunoi al CMID se vede în poza în care se vede ceva alb așternut pe jos. Ăla e un strat de geotextil. Peste asta mai trebuie să vină așezate niște conducte pentru a capta și transporta levigatul. Totul vine acoperit cu pietriș. Abia peste asta ar veni depus gunoiul.
Dar, precum se vede în imagini
4. geotextila nu e nici măcar așezată complet
5. conductele de captare a levigatului nu sunt instalate
6. pietrișul e un munte întreg – lateral, în vale
7. bazin pentru captat levigat ioc
8. stație de tratare a levigatului lipsă.
Toate acestea cumulate deja începe să arate îngrijorător. Pe șantier e o liniște mortuară. Toată ziua nu am văzut acolo un singur om, un singur utilaj care să lucreze. De ce? De ce nu e acolo o forfotă permanentă, zeci de oameni lucrând pe multiple fronturi, ca la piramida lui Cheops? De ce nu e măcar un om care să netezească geotextila, să facă ceva, orice? A, ba da. La un moment dat a apărut un SUV, au coborât 3 oameni, au băgat de seamă, au gesticulat vreo 10 minute, apoi s-au urcat înapoi în SUV și au plecat.
Inițial m-am gândit că am picat eu într-un moment prost. Că o fi muncitorii în altă parte. Undeva, habar n-am, la cantină. Și tot așteptând, am început să număr utilajele. La cât e de lucru acolo și pe câte fronturi, ar fi trebuit să văd un parc întreg de excavatoare, camioane, buldozere, tasoare, etc. etc. etc.
Dar pe acest șantier nu e practic nimic. Ori dacă munkași nincs și utilaje nincs, van singura concluzie: pe acest șantier nu se lucrează. Punct. Și lucrarea e împotmolită în starea asta din toamna trecută știu, pentru că nu-i prima dată când umblu în zonă. Și așa cum stăteam și mă uitam roată la șantierul fără muncitori și utilaje, am descoperit ceva chiar grav.
9. Nu e tras curentul. Cum? La CMID trebuie curent. Foarte mult curent. Trifazic. Practic tot CMID-ul merge pe curent. E o fabrică care merge pe curent. Dar pe deal nu e nici măcar un stâlp de medie tensiune. Nu sunt săpături de la cablurile subterane. Nu e nimic. La paznic jos la drum nu e nici măcar un bec. Mai sus la containere (la așa-zisele “birouri”) e un generator. Sus pe deal, la „biroul” adică containerul de lângă stația de compostare, e un alt generator mai mic. Atât. În rest, nimic.
Cum de atâția ani de când se lucrează la CMID, nu au fost în stare să aducă curentul? Am vorbit cu mai mulți oameni care mi-au spus că se va aduce curentul de la Rampa veche. Dar asta înseamnă timp. Mult timp. Distanța, în linie aeriană este peste un kilometru jumate. Mai ales că pe lângă toate deja enumerate în lipsă, lipsesc transformatoarele, distribuitoarele, tablourile. Vreo 100 de stâlpi de iluminare. Nu e pus nimic. Când se mai aduc, fac, montează (și) toate astea?
Apropo: neavând curent, orice a ajuns să fie asamblat, nu a putut fi încercat nici măcar în regim de demo. Nu tu o bandă transportoare. Nu tu o moară. Nu tu un amărât motor de ventilare a compostului. Nu tu un bec. De ce nu vedem nimic nici din astea făcându-se, întâmplându-se? După atâția ani de întârziere, cu infringementul în gât? Din toate motivele. Plus încă unul.
10. Că se prăvale dealul peste ei. În poze se văd două utilaje de forare. Acele utilaje sunt folosite la stabilizarea solului. Cu acestea se plantează stâlpi de beton de 60cm diametru, la vreo 8m adâncime - ca să prindă solul care fuge. În spatele utilajelor se vede dealul cum se rupe. De ani de zile se vorbește că fuge dealul de sub CMID. Mai precis și de sub CMID. Că de fapt de sub toată centura fuge.
De fapt toate dealurile din zonă fug. Se știe. Și acest al zecelea punct, dealul de sub CMID care se prăvale, este acela pune capac la toată cacealmaua numită CMID. Pe lângă toată cacealmaua managerială și financiară care e de când proiectul, uite nici de asta nu se lucră: că nici nu are sens să lucre. Că-i vine dealul în cap. Ce să mai lucre?
Prima dată trebuie să afle dacă există soluție pentru a opri dealul, și dacă este, care este aceasta. Vom numi acest timp T1. Apoi dacă au bulan, să o și facă: T2. Apoi dacă l-au făcut să testeze dacă și ține: T3. Apoi dacă ține să înceapă să facă și tot restul ce lipsește. Curentul. Depozitul. Bazinul. Stația de tratare. Stâlpii de iluminare. Stația de sortare. Stația de compostare. Toate împreună: T4. Să verifice că merg toate: T5. Să obțină avize: T6. Adunați.
În concluzie: în starea de acum CMID stă doar să reproducă dezastrul de la Pata Rât, cu un kilometru jumate mai în sus pe Zăpodie. Cu alunecare de deal, cu levigat care curge, cu dezastru ecologic și social, și criza gunoaielor la fel de nerezolvată ca oricând. Cu o singură diferență: în curând vom fi adânc în infringement".
An de vărf pentru proiectul de management al deşeurilor
Anul 2018 va fi un an cu un varf de plată pentru proiectul Sistem de Management Integrat al Deşeurilor, pentru acest proiect fiind alocaţi din bugetul de dezvoltare peste 141 de milioane de lei. Cea mai importantă investiţie din acest proiect este CMID, unde autorităţile judeţene cred că prima celulă va fi gata în a doua jumătate a acestui an, după mai mulţi ani de întârzieri. Aici vor trebui plătite şi o serie de lucrări suplimentare care nu pot fi finanţate din fonduri europene. Alţi bani se vor duce şi pe închiderile de rampe vechi, printre care cea mai costisitoare este cea de la Pata Rât.
Tişe pune întârzierile pe seama precedei conduceri a CJ Cluj
Alin Tişe a declarat anul trecut, la Realitatea FM Cluj, că întârzierile în execuţia noului CMID se datorează modului în care precedenta conducere a CJ Cluj a gestionat acest contract. "Construirea acelui CMID a fost dată acum patru ani unei firme care a intrat în faliment după care onor cei care au condus judeţul în urmă cu câţiva ani au făcut ce au putut să dea acel contract în subcontractare sau într-o anumită formă unor firme de casă ale judeţului nostru şi n-aş vrea să le nominalizez că nu ăsta-i scopul discuţiei. Ei, acea firmă care a preluat aceste lucrări din păcate a ajuns într-o anchetă penală, a abandonat lucrările, există şi dosar penal pentru furtul de pământ de la actualul CMID".
Tişe lansa acuzaţii la adresa firmei care a subcontractat lucrarea la CMID după falimentul firmei Confort şi a explicat şi de ce a fost nevoie de lucrări suplimentare. Mai multe detalii AICI.
Amintim că în 2012 a fost anunţat câştigătorul licitaţiei pentru construirea CMID, format din asocierea dintre companiile Confort, Atzwanger, Ladurner Impianti şi Vel Service, pentru 107,5 milioane de lei, fără taxa pe valoarea adăugată.
În acelaşi an, însă, liderul asocierii, Confort, a intrat în insolvenţă, iar lider al asocierii a devenit firma italiană Atzwanger. În 2013, asocierea care câştigase licitaţia a subcontractat lucrarea către o altă asociere de firme condusă de societatea Napoca Construcţii, avându-l ca patron pe omul de afaceri Ioan Bene. CMID va prelua deșeurile din județul Cluj.