Cine este primul viceprimar-femeie din istoria Clujului

Anna Horvath a absolvit două facultăţi - Facultatea de Comerţ de la Academia de Studii Economice Bucureşti în 1996 şi facultatea de Drept a UBB, în 2004. Are un masterat la SNSPA, în ştiinţe administrative, şi este doctorand la Facultatea de Geografie a UBB, cu o teză pe studii regionale şi regionalism.

Horvath este originară din Secuime: a absolvit liceul din Miercurea Ciuc în 1991. "M-am dus la facultate la Bucureşti, pentru că, crescând în Secuime, în 1991 toată lumea venea la Cluj sau la Timişoara. Eu am considerat că însuşirea vorbirii curente a limbii române e vitală şi foarte importantă în ce mă priveşte", spune ea. Şi-a început cariera după absolvirea facultăţii de Comerţ la cabinetul ministrului delegat pentru minorităţi naţionale, Gyorgy Tokai, în mandatul premierului Radu Vasile, în calitate de consilier personal. După doi ani s-a mutat la Cluj, unde a condus unul dintre cele cinci birouri regionale ale Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, din subordinea Secretariatului General al Guvernului.   În 2007 a fost numită secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţelor, timp de doi ani. A fost director la Agenţia Regională pentru protecţia Mediului, între  2010 şi 2011, impusă de UDMR, partid în cadrul căruia a fost numit secretar general adjunct pe probleme de administraţie locală, în urmă cu doi ani.

Întrebată care sunt priorităţile sale în mandatul de viceprimar pe care l-a început vineri, Horvath spune că în oraş e nevoie "de instaurarea unei atmosfere de conlucrare între toţi consilierii". "Şi aici este nevoie de o foarte mare diplomaţie, de empatie". Cel mai important proiect personal al lui Horvath, "o ambiţie personală" după cum spune ea, este proiectul modelului european al Clujului multicultural. Acesta ar include câştigarea titlului de capitală culturală europeană în 2020, iar până atunci de câştigarea titlului de capitală europeană a tineretului. "Mai e nevoie şi de schimbarea mentalităţii la nivelul locuitorilor oraşului, care nu se rezumă doar la toleranţă, care e o atitudine minim necesară dar insuficientă, ci ca valorile culturale şi etnice să fie considerate cele mai importante resurse, să fie apreciate şi valorificate în interesul comunităţii", a spus ea.

Fostul şef al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Cluj, actual director al instituţiei la Bucureşti, Ioan Drăgan, spune că acesta este primul caz, cel puţin în ultima jumătate de secol, când postul de viceprimar e ocupat de o femeie. "Din 1973 de când sunt eu la Arhive, nu a mai fost femeie-viceprimar la Cluj, iar înainte de asta, în perioada comunismului, era patriarhat serios. În plus, pătrunderea femeilor în viaţa politică s-a întâmplat doar din 1946,  când femeile au primit şi dreptul la vot. Până atunci nici nu se punea problema în acest mod", a spus el.