Clujul, din nou în TOP. Analiştii şi politicienii văd şi punctele slabe ale oraşului de 5 stele

Politicieni şi analişti comentează plasarea Clujului pe un loc fruntaş între municipiile reşedinţă de judeţ din ţară.

Un audit al calității serviciilor publice realizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) arată că municipiul cu cel mai înalt nivel de performanță în managementul serviciilor din ţară este Cluj-Napoca. Evaluarea s-a făcut pe baza punctajului realizat de fiecare municipiu reședință de județ, calculat pe baza unor indicatori tehnici și financiari pentru următoarele servicii: alimentare cu apă și canalizare, salubrizare, termoficare, iluminat public, transport public, repectiv a votului cetățenilor din aceste municipii pentru fiecare serviciu în parte. În clasamentul final s-a avut în vedere și performanțele financiare ale fiecărui municipiu, înregistrate pe baza veniturilor proprii și a fondurilor europene atrase.

Politicienii clujeni, fie de la putere, fie din opoziţie spun că se aşteptau ca oraşul nostru să ocupe un asemenea loc în acest top.

Preşedintele PSD Cluj, consilierul judeţean Remus Lăpuşan, afirmă că municipiul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dezvoltate oraşe reşedinţă de judeţ din România, iar la unele capitole, depăşeşte şi Bucureştiul.

„Avem companii de tradiţie în oraş şi în judeţ, au fost atrase fonduri europene importante, un astfel de exemplu este Compania de Apă Someş. De asemenea, serviciile de termoficare sunt la un nivel calitativ ridicat dar şi altele. Cred că toată lumea a contribuit, printr-un efort comun, a tot ceea ce a însemnat servicii publice la nivel local şi judeţean, la obţinerea acestor rezultate", a declarat Remus Lăpuşan.

Liderul PSD Cluj spune însă că autorităţile administraţiei locale şi judeţene trebuie să aibă grijă ca oraşul să nu regreseze. „Există această problemă a depozitării gunoaielor din municipiu şi din judeţ, care ne poate trage în jos. Există persoane care şi-au asumat public că rezolvă această problemă şi aşteptăm să vedem ce fac", a mai adăugat Remus Lăpuşan.

„Clujul a avut cel mai mare proiect de infrastructură în domeniul reţelelor de apă şi canalizare, în valoare de circa 500 de milioane de euro, iar în ce priveşte salubritatea, primăria a gestionat bine partea de curăţenie stradală", afirmă senatorul PNL Alin Tişe.

Fost preşedinte al CJ Cluj, Alin Tişe nu a uitat să amintească că „unele proiecte importante, cum ar fi Centrul de Management al Deşeurilor, au ajuns pe mâna unor incompetenţi". Co-preşedintele executiv al PNL Cluj declară însă că primăria Cluj-Napoca îşi va rezolva singură problema depozitării deşeurilor, şi că situaţia mai delicată este la nivelul comunelor.

Tişe a vorbit şi despre faptul că investiţiile publice trebuie făcute pentru a aduce plusvaloare în viitor.„Când am făcut stadionul, deşi a fost cel mai ieftin raportat la standardele UEFA şi FIFA (n.red. - circa 35 de milioane de euro), au existat cârcotaşi care să zică că nu trebuia să investim în asta. Acum, după un eveniment de succes de anvergura Untold, practic, vedem că prin 2-3 asemenea evenimente, cu toate beneficiile pe care le aduc, investiţia este amortizată", a susţinut senatorul Alin Tişe. Acesta a mai trecut la categoria plusuri şi investiţiile pe care le-a făcut municipalitatea în cumpărarea de mijloace de transport moderne.

Analiştii sunt ceva mai rezervaţi şi mai nuanţaţi decât politicienii, în aprecierea calităţii serviciilor publice din Cluj. Analistul economic Mihai Şerban afirmă că oraşul nostru are persoane de calitate umană şi profesională care lucrează în serviciile publice dar există încă dezechilibre mari între diverse zone ale municipiului în privinţa asigurării acestor servicii. Analistul dă şi câteva exemple în acest sens: dezvoltarea urbanistică haotică şi lipsa utilităţilor în multe zone.

„Există, de exemplu, în oraşul nostru de 5 stele o stradă, Colonia Sopor, care nu are canalizare şi este mai mult o uliţă prăfuită, decât o stradă de oraş. Mereu se spune că asfalt nu se poate turna până nu se realizează canalizarea, iar canalizarea nu este rentabilă pentru că nu sunt suficienţi locuitori. În această zonă s-ar putea construi foarte multe case, chiar blocuri, dacă ar fi canalizare şi asfalt. Este încă loc de mai bine", declară Mihai Şerban

Îi invităm pe cititorii ZIUA de CLUJ să-şi spună părerea, la rubrica de comentarii a articolului, despre serviciile publice din municipiul Cluj-Napoca.