Cristea militează pentru incluziunea persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii

După ce a obţinut interzicerea fumatului în toate spaţiile publice închise, deputatul clujean Aurelia Cristea şi-a îndreptat atenţia spre o altă problemă: cea a incluziunii persoanelor cu dizabilităţi pe piaţa muncii.

Fostul ministru delegat pentru Dialog Social este de părere că deşi în ultimii ani societatea românească a progresat în acest domeniu, promovarea unei piețe a muncii incluzive pentru persoanelor cu dizabilități este încă o provocare pentru administrația publică, iar efortul pentru încurajarea și susținerea acesteia este inutil în absența unui cadru legislativ adecvat.

Prin urmare, Cristea, împreună cu un alt deputat social-democrat, ieşeanca Cristina Nichita, au depus săptămâna trecută o inițiativă legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care prevede obligativitatea instituțiilor publice de a organiza concursuri de ocupare a unei funcții publice adaptate la nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități.

„Grija și respectul pentru drepturile fundamentale ale omului trebuie să fie la baza funcționării administrației publice. Propunerea de față reprezintă un pas important în clădirea unui stat modern, cu o administraţie care înțelege și caută soluții pentru problemele persoanelor cu dizabilități, potrivit principiului egalității de șanse. Nu în ultimul rând, ea face apel la Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010" a declarat președintele PSD Cluj-Napoca.

În cuprinsul expunerii de motive, inițiatoarele menționează, printre altele, situațiile în care o serie de instituţii care au ca domenii de competenţă problematica dizabilităţii nu au angajat niciun reprezentant direct al acestui grup.

"Problema incluziunii persoanelor cu handicap din România în câmpul muncii se datorează în mare parte unor bariere culturale și de mentalitate, care asociează dizabilitatea fizică sau psihică cu incapacitatea de a genera performanţă la locul de muncă. La acestea se adaugă lipsa interesului agenţilor economici în a depune eforturi financiare minime pentru asigurarea accesibilizărilor necesare la locul de muncă, neoferind astfel persoanelor cu dizabilităţi șansa de a-și pune în valoare potenţialul propriu", a mai precizat Cristea. 

Ce prevede iniţiativa legislativă

Modificarea legislativă propusă presupune ca persoanele juridice private care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute la alin. (2) din Articolul 78 al legii să aibă la dispoziţie două variante. Una ar fi să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cealaltă să achiziționeze produse sau servicii de la unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, echivalent cu suma datorată la bugetul de stat. Excepţie ar face instituțiile publice de apărare națională, ordine publică, siguranță națională și cele care activează în domeniul medical.

De asemenea, în textul iniţiativei legislative depuse se arată că, în scopul stimulării angajării persoanelor cu handicap, persoanele juridice de drept public au obligația organizării unor concursuri de angajare în funcția publică dedicate persoanelor cu handicap. Această măsură nu ar exclude posibilitatea persoanelor cu handicap de a participa la toate celelalte concursuri de angajare derulate de către instituția publică.

Principiul adaptabilităţii concursurilor la nevoile persoanelor cu handicap s-ar aplica în toate etapele de evaluare corespunzătoare carierei în funcţia publică, respectiv concursuri de angajare, promovare sau orice alt concurs ce presupune schimbarea statutului funcţiei publice, în condiţiile prevăzute de lege. Totodată, măsurile de adaptare a cerinţelor de concurs şi a condiţiilor de administrare a probelor la nevoile persoanei cu handicap s-ar acorda în baza cererii formulate de către candidatul cu dizabilităţi. În sprijinul cererii formulate, persoanele interesate ar urma să depună documente justificative prin care să ateste dizabilitatea.

În acelaşi timp, în termen de șase luni de la publicarea legii, dacă va fi adoptată, Agenția Națională a Funcționarilor Publici ar avea obligația întocmirii metodologiei cadru privind adaptarea concursurilor de ocupare a funcției publice la nevoile persoanei cu handicap. Această metodologie s-ar aproba prin ordin al președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Nu în ultimul rând, în caz de imposibilitate de ocupare a funcţiei publice prin concurs de către o persoană cu handicap, având la bază lipsa interesului exprimat pentru poziţia vacantă sau lipsa promovabilităţii concursului, ordonatorii de credite pot opta pentru ocuparea respectivei funcţii, în condiţiile legale, făcând excepţie de la prevederile alin. (2).