Cum se împart banii pe cartiere

Iniţiativa de tranformare a problemelor clujenilor în proiecte finanţate şi implementate de administraţia locală, adică proiectul pilot de buget participativ, demarează în luna martie.

Fără bani alocaţi, de probă, în 2013, în cartierul Mănăştur. Formula negociată de societatea civilă cu primăria şi agreată de autoritatea publică a atras şi primele critici.

Potrivit unui anunţ făcut de Grupul de Lucru pentru Buget Participativ şi primărie, procesul de bugetare participativă va avea trei faze de implementare. Consultarea populaţiei cu privire la destinaţia unor obiective de investiţii pentru exerciţiul bugetar din anul 2013, la nivelul cartierului Mănăştur, pilotarea procesului de bugetare participativă de-a lungul anului 2013 şi formularea unor obiective de investiţii şi reparaţii pentru exerciţiul bugetar din 2014, extinderea procesului la nivelul întregului oraş.

Grupul de lucru a fost reprezentat de Carmen Greab şi Irina Cantor de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Istvan Szakacs de la Altart, Tiberiu Ciolacu de la Planwerk, Norbert Petrovici - profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială. Aceştia au lucrat pe iniţierea şi organizarea procesului de bugetare participativă la Cluj-Napoca.

Concret, ei au explicat că 15 facilitatori comunitari (adică studenţi mai zeloşi şi mai active de la facultate, voluntari de la alte organizaţii, instruiţi în prealabil, dar fără să primească bani) vor organiza întâlniri în trei puncte (şcoli) din cartierul Mănăştur începând din luna martie. Ei vor ajuta cetăţenii să-şi identifice problemele şi să le transforme în proiecte, susţinute şi puse în practică de primărie.

Primarul Emil Boc a explicat, ieri, că ceea ce se va întâmpla anul acesta va fi un episod pilot. Primăria nu va aloca un buget pentru acest proiect pe care cetăţenii să hotărască încotro să fie direcţionat, dar va învăţa cetăţenii să -şi identifice şi rezolve probleme. Iar din 2014 este posibil ca proiecte rezultate în urma implicării cetăţenilor să ajungă pe masa Consiliul Local pentru bugetare.

Edilul a subliniat că între dezbateriile pe care primăria le va organiza pe proiectul de buget de anul acesta şi cele pentru bugetul participativ nu există nicio legătură. "În cazul bugetului general, în 15 zile după publicarea bugetului naţional vom iniţia o dezbatere publică pe proiectul de buget din acest an. Bugetul participatic e un proiect civic fundamental, o formă de respect faţă de plătitorul de impozite şi o formă de implicare a cetăţeanului în procesul decisional. Un proces continuu de implicare. Primele întâlniri în acest caz vor începe în luna martie în cartierul Mănăştur", a spus Boc.

Primăria se implică doar cu promovarea şi participarea la dezbaterile participative, organizate din martie în cel puţin trei zone ale cartierului. Boc a ţinut să precizeze că va participa şi el la fiecare dintre dezbaterile participative. Mecanismul de funcţionare nu va fi similar cu întâlnirile de carier organizate de primărie pentru a identifica priorităţile oamenilor şi apoi a ţine cont de ele la elaborarea bugetului. De obicei respectivele întruniri se iniţiau la Cluj-Napcoa în perioade preelectorale. Cel puţin de aceasta ne asigură iniţiatorii, că nu vor fi agenţi electorali pentru primar.
"Facilitatorii comunitari merg în cartier, în locuri special alese. Avem mecanisme specifice de adunare a opiniei publice pe bază de participare şi luare de decizie pe bază de consens, nu de vot. Se va vorbi până se ajunge la consens. De aici se merge la primărie, unitatea de management se uită la acestea şi le zice cetăţenilor "uite problemele pe care le-aţi identificat, ce vreţi să faceţi cu ele?". Apoi cetăţenii în adunări cetăţeneşti propun propriile resurse şi expun idei prin care primăria poate găsi soluţii pe bază de proiecte. Fiecare spune cu ce poate contribui la rezolvarea problemei - "Eu pot aduce aici o lopată", altul o roabă de ciment, iar prin acest proiect de du-te-vino se poate ajunge la implementabilitate. Apoi Consiliul Local, după ce proiectele au fost stabil agreate de comunitate, preia problema", a explicat Istvan Szakacs.

Anul trecut, activist din societatea civilă din oraş, Adrian Dohotaru, a propus un asemena sistem ca în Brazilia în cadrul dezbaterii organizate pe proiectul de buget din 2012. Aceasta pentru ca banii să se se cheltuiască şi pentru rezolvarea problemelor reale ale cetăţenilor şi prin decizia lor. Dototaru spune că propunerea prezentată ieri de primărie nu implică decizia cetăţenilor ci doar o recomandare pentru cheltuierea banului public.

"Amintesc că în programul electoral Eckstein Kovacs propusese printre principalele puncte programul 5% pentru cartierul tău, prin care clujenii vor putea decide direct (prin consultări publice), modul în care va fi alocat 5% din buget pentru a rezolva problemele specifice cartierului respectiv". Apoi, Emil Boc, ales primar, a promis <<pentru cartierul Mănăştur să alocăm o sumă de bani, pe care o vom stabili la momentul elaborării bugetului, sumă de bani pe care mănăşturenii să decidă cum o cheltuiesc în favoarea cartierului lor. Adică oamenii să se întâlnească, să dezbată priorităţile şi să stabilească o listă de priorităţi>>. Pentru cartierul Mănăştur nu se alocă niciun buget sau niciun procent", a afirmat Dohotaru. Aceasta mai spune oricum că, legal, cetăţenii nu pot lua decizii directe în procesul de direcţionarea a banilor de la bugetul local.