De ce mai avem sistem de ticketing în SMART CITY CLUJ, domnule Boc?

Primăria se pregăteşte să ofere, în şedinţa de Consiliu Local de miercuri, 7,5 milioane de lei Companiei de Transport Public (CTP)‚ ca subvenţie pentru posesorii a şase tipuri de carduri studenţeşti. Acesta este prima acordare de compensaţii financiare pentru CTP pe anul acesta. Vor mai veni şi altele. Municipalitatea subvenţionează, complet sau în parte, transportul pentru elevi, studenţi, pensionari şi diverse categorii defavorizate. Până aici, nimic deosebit. La felul în care o face ar trebui, poate, reflectat.

Clujul a plătit peste şapte milioane de euro pentru a avea un sistem de ticketing. Trecem peste marile întârzieri la recepţia acestui proiect şi ajungem la momentul actual, când, teoretic, automatele din staţii şi validatoarele din mijloacele de transport în comun funcţionează.

Ca orice sistem electronic cât de cât performant, echipamentele pot livra cu exactitate numărul de persoane care utilizează CTP pe diverse linii şi într-o unitate de timp. Ce vreau să spun: dacă ar exista voinţă, s-ar putea afla exact câţi elevi, câţi studenţi, câţi pensionari, câte persoane defavorizate (şi de câte ori) folosesc liniile de transport urban.

Cum se întâmplă în oraşele din Europa, Primăria ar putea avansa o sumă estimativă la începutul anului, pentru subvenţii, iar la final CTP ar trebui să prezinte o situaţie exactă. O situaţie se face şi acum, dar „per capita". Asta duce la dezechilibre: pentru, să spunem, moşul de 90 de ani care iese din casă doar o dată pe an, atunci când îşi reînnoieşte abonamentul, municipalitatea plăteşte exact cât pentru pensionarul activ, care merge cu 28-ul sau cu 32-ul zilnic, să mai târguiască un kil de ceapă la piaţă.

Sau pentru studentul cu maşină de fiţe cumpărată de tata, Primăria plăteşte tot atât cât pentru unul care schimbă un tramvai şi două autobuze până la şcoală. Folosind tehnologia pe care o avem deja, că tot ne dorim să fim smart city, am putea şti totul la virgulă.

La final, CTP ar putea cere bani mai mulţi sau, de ce nu?, să returneze o parte din sumă. Totul, perfect legal. Ar exista însă satisfacţia că banii clujenilor merg ţintit, nu îngroaşă degeba nişte salarii sau prime. Nu este o invenţie: toată procedura aceasta este cuprinsă în regulamentul 1370 al Uniunii Europene, după care se ghidează transportul în ţările civilizate.

Sigur că ceea ce se întâmplă la Cluj ar putea intra, teoretic vorbind, în vizorul Consiliului Concurenţei, dar şansele sunt mici. Situaţia este identică şi la Sibiu, Braşov, Timişoara. Doar la Alba Iulia, din cunoştinţele noastre, se fac subvenţiile în funcţie de numărul de călători. Va mai trece nişte timp până când va exista „voinţa politică" pentru respectarea acestui regulament. Odată pus în aplicare, s-ar reduce şi uriaşa evaziune fiscală din transportul rutier de persoane judeţean şi interjudeţean. Nu vreţi să ştiţi ce e acolo, dar nici nu e subiectul acestui articol.

Primăria Cluj-Napoca a atribuit, în 29 iunie 2013, contractul de realizare a sistemului de ticketing - „Modernizarea si extinderea sistemului de transport public in comun în Zona Metropolitană Cluj - etapa I" - asocierii CS Vision & Ramb Sistem SRL. Termenul de execuţie era 13 luni, astfel încât, în 28 iulie 2014, întregul sistem ar fi trebuit să funcţioneze. Proiectul a fost recepţionat în septembrie 2015, deşi încă nu mergea; practic, atunci s-a pus în funcţiune primul automat.

Sistemul a fost finanţat din fonduri europene în valoare de 33,6 de milioane de lei. Au fost modernizate 87 de staţii de transport în comun în Cluj-Napoca, fiind montate 94 de copertine, amenajate 61 de automate de eliberare a legitimaţiilor de călătorie şi 74 de panouri de afişaj cu privire la circulaţia mijloacelor de transport în comun. Sistemul de ticketing face, de mai bine de un an, obiectul unei anchete a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.