De unde vin banii liderilor sindicali

ZIUA de CLUJ face publice sursele de venit ale sindicaliştilor clujeni, locurile în care muncesc, precum şi meseriile şi funcţiile pe care sunt încadraţi, dar pe care nu le mai exercită. Cu toate că Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a instituit obligativitatea liderilor de sindicat de a-şi face publice sursele de venituri, cei vizaţi direct de această măsură sunt preşedinţii marilor confederaţii sindicale naţionale. La nivel local, sindicaliştii din conducerile filialelor nu au declaraţii de avere de făcut, mai ales că unii dintre ei fie sunt pensionari, fie lucrează în domeniul privat.

Unul dintre cei mai longevivi sindicalişti clujeni, aflat "de-o viaţă" pe baricade în lupta cu patronatele şi guvernul este Grigore Pop, preşedintele Cartel Alfa Cluj. De meserie subinginer, cu specializarea construcţii de maşini, Pop nu a mai lucrat din anul 2000, de când a început să primească o remuneraţie lunară din partea sindicatului pe care-l reprezintă. Fost angajat al Electrometalul Cluj, cu funcţia de tehnolog de secţie şi apoi inspector al muncii, Pop a absolvit Universitatea Tehnică în 1981. Actualmente, primeşte un salariu de 2.600 de lei de la sindicat. El mai este membru în Consiliul de Administraţie (CA) al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CAS), membru în Consiliul Consultativ al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj şi membru în Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională (CAFFP).

"Tot ce înseamnă venituri din CA eu le depun pe chitanţă în casieria Cartel Alfa", a declarat Grigore Pop. El mai susţine că CAFFP l-a plătit doar în 2008 şi 2009 cu câte 6 lei pe dosarul procesat, dar că acum nu se mai primeşte nici un leu. Directorul economic al CAS Cluj, Emilia Groza, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că, potrivit legii, membrii CA primesc lunar o retribuţie în valoare de 1% din indemnizaţia încasată de directorul general al Casei. "Preşedintele Băsescu să-i verifice prima dată pe liderii de sindicat pe care i-a cumpărat şi dup-aia pe noi", a mai spus Grigore Pop. Acesta activează ca sindicalist de 19 ani. În perioada 1992-2006 a îndeplinit funcţia de lider sindical pe unitate, în 1993 a fost ales secretar al Confederaţiei Cartel Alfa, iar în 1995, preşedinte al Cartel Alfa Cluj.

Şeful Blocului Naţional Sindical (BNS) Cluj, Nati Ariton, lucrează la privat. El este şef al serviciului colaborări externe al societăţii Fimaro, specializată pe construcţii de maşini. Ariton spune că încasează lunar doar salariul de la întreprindere, întrucât "împărţeala" banilor din sindicat s-a făcut la Bucureşti. "Toţi liderii zonali, locali avem aceeaşi nemulţumire. De aceea nu mi-e milă când văd câte prostii fac ăştia la Bucureşti. Statul permite să fiu plătit doar de sindicat, dar împărţeala banilor s-a făcut acolo la ei. Am convenit cu conducerea societăţii ca timp de 5 zile pe săptămână să lucrez 4 ore la sindicat şi 4 ore să-mi îndeplinesc obligaţiile de serviciu", a explicat Ariton. Acesta este de meserie sculer-tehnician şi a obţinut de curând o specializare în ştiinţe economice, iar în vară va absolvi Universitatea Ecologică din Bucureşti, specializarea Drept. Foştii lideri ai BNS Cluj, Teofil Lungu şi Andrei Rusu, au fost şi sunt angajaţi ai Unirea, respectiv RATUC.

Un alt veteran al luptei sindicale din Cluj este Ştefan Roman, dublu preşedinte de sindicate. El este liderul Sindicatului Sanitas Cluj şi al Confederaţiei sindicale CNSLR Frăţia. De asemenea, este membru în CA al CAS Cluj şi în CA al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), alături de Grigore Pop şi de Stanca Constantinescu, pensionară şi preşedinte al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR). Roman a declarat că este salariat al sindicatului, dar nu a dorit să facă publică suma pe care o primeşte lunar pentru cele două posturi de conducere pe care le deţine. "E o prevedere în Codul Muncii, nu vă pot spune. Pentru CNSLR fac muncă patriotică", a spus el. Roman este asistent medical licenţiat, a fost angajat al SCJU, dar nu mai activează în câmpul muncii pe perioada mandatului. Teoretic, acesta se încheie anul viitor. "Nu ştiu dacă mă voi mai întoarce în câmpul muncii, o să văd la vremea respectivă", a declarat Ştefan Roman.

Şeful Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), Valer Suciu, este şi director executiv în Primăria Cluj-Napoca. El spune că s-a autosuspendat din funcţie în noiembrie 2010 pentru că s-au adunat multe procese în ţară şi a trebuit să reprezinte sindicatul. Altfel, a cumulat până atunci remuneraţia de 4.000 de lei lunar din partea sindicatului cu salariul din administraţie, de peste 53.400 de lei pe an. Veniturile din zona sindicală s-au ridicat pe an, în 2009, la peste 85.000 de lei. Suciu are un credit în valoare de 52.000 de euro, scadent în 2023, şi un cont în bancă de 6.000 de euro, deschis în 2010. Suciu este singurul dintre sindicaliştii clujeni care şi-a afişat la vedere declaraţia de avere, pe site-ul instituţiei unde lucrează şi unde legislaţia prevede acest lucru pentru funcţiile de conducere. Suciu este inginer agronom şi deţine un masterat în administraţie publică. În prezent, urmează cursurile de înalt funcţionar public.

De departe cel mai "bogat" sindicalist clujean vine din zona unui sindicat care s-a confruntat anul trecut cu disponibilizări masive şi tăieri de salarii, dintr-o instituţie publică cu mari probleme de management. Liderul Sindicatului Libertatea CFR Marfă Cluj, Grigore Mare, primeşte o indemnizaţie lunară de la sindicat de circa 6.000 de lei şi este angajat ca economist în cadrul Regionalei CFR Cluj. Acesta spune că nu este membru în nici un CA şi că nu deţine alte afaceri, dar sindicatul pe care-l conduce este asociat unic al societăţii Imobsind, specializată în comerţul cu amănuntul al articolelor şi aparatelor electrocasnice în magazine specializate.

Preşedintele filialei clujene a Sindicatului Liber din Învăţământul Preuniversitar (SLIPC), Lucia Cojocaru a lucrat ca profesor de educaţie fizică. "Nu mai lucrez pentru că avem de la minister degrevare de ore pentru munca sindicală. Sunt întreţinută de soţ", a declarat Cojocaru. Aceasta încasează o indemnizaţie lunară din partea sindicatului în valoare de 1.000 de lei şi este membră în CA al Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Menţionăm că forma Codului Muncii asumată de guvern în luna martie prevede, printre altele, la articolul 50, litera f, posibilitatea suspendării de drept a contractului individual de muncă în cazul în care angajatul îndeplineşte o funcţie de conducere salarizată în sindicat. Sindicaliştii acumulează vechime în cartea de muncă şi au dreptul la pensie, activitatea fiind asimilată unei meserii în toată regula. Confederaţiile sindicale sunt organizate întocmai ca nişte instituţii şi au posturi plătite, fiind personalităţi juridice care atrag resurse financiare, a punctat şeful AJOFM Cluj, Daniel Don

Venituri sindicale

Lider Salariu sindicat Cumulat cu

Grigore Mare - CFR 6.000 lei economist Regionala CFR
Valer Suciu - FNSA 4.000 lei director executiv Primăria Cluj-Napoca
Grigore Pop - Cartel Alfa 2.600 lei membru în 3 consilii de administraţie (CA)
Lucia Cojocaru - SLIPC 1.000 lei profesor educaţie fizică
Nati Ariton - BNS - şef Secţie Fimaro
Ştefan Roman - Sanitas/CNSLR - asistent Spitalul Judeţean, membru în 2 CA.
Stanca Constantinescu - CSDR - membră în CA al CAS Cluj