CCR: Înfiinţarea liceului maghiar din Târgu-Mureş, neconstituţională

Dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare, a precizat luni Curtea Constituţională

Curtea Constituţională a admis sesizarea PNL şi PMP referitoare la proiectul de lege privind înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic de la Târgu Mureş.

Potrivit unui comunicat al CCR, plenul Curţii Constituţionale s-a pronunţat luni, în cadrul controlului anterior promulgării, asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II Rakoczi Ferenc, sesizare formulată de 66 de deputaţi aparţinând grupurilor parlamentare PNL şi PMP.

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru înfiinţarea Liceului Teologic Romano-Catolic II Rakoczi Ferenc este neconstituţională", se precizează în comunicatul citat.

În motivarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut că dreptul de a dispune cu privire la înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, confesional şi particular, preuniversitare, aparţine autorităţilor administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare.

"Operaţiunea juridică se circumscrie domeniului de reglementare al actelor cu caracter infralegal, administrative şi nu corespunde finalităţii constituţionale a activităţii de legiferare, care presupune reglementarea unei sfere cât mai largi de relaţii sociale generale, în cadrul şi în interesul societăţii", arată CCR.

Sursa citată precizează că, în cadrul controlului, Curtea nu a analizat legea criticată prin raportare la dreptul cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa în limba lor maternă şi nici oportunitatea înfiinţării unităţii de învăţământ, ci, constatând că legea criticată dispune cu privire la înfiinţarea unei persoane juridice, deci având caracter individual, Curtea a reţinut încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de articolul 1 alineatul (4) din Constituţie, a principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de articolul 4 alineatul (2) şi articolul 16 alineatul (1) şi (2) din Constituţie, şi a rolului Parlamentului, prevăzut de articolul 61 alineatul (1) din Constituţie.

Mai mult, arată CCR, autoritatea legiuitoare a încălcat sfera de competenţă a autorităţii executive locale, care se bucură de protecţia constituţională a principiului autonomiei locale, prevăzut de articolul 120 alineatul (1) şi articolul 121 alineatul (1) şi (2) din Constituţie.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.