Floreştiul nu renunţă la banda reversibilă. Şi va avea două centuri

Strategia de dezvoltarea a comunei Floreşti prevede centuri de ocolire, "transport electric", dar - surpriză - şi sistemul de benzi reversibile pe DN1-E60, la care se renunţase după negocierile cu Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj şi cu Poliţia Rutieră.

Comuna Floreşti şi-a elaborat o strategie de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, nu la fel de stufoasă ca vecinul Cluj-Napoca (peste 1.000 de pagini), dar îndeajuns de cuprinzătoare (404 pagini). Obiectivele sunt măreţe, în încercarea de a oferi locuitorilor celei mai mari aşezări rurale din ţară condiţii de oraş.

Banda cu scandal se întoarce

În mod surprinzător, în strategie apare şi deja celebra bandă reversibilă, un gând ce părea arhivat pe veci după discuţiile în contradictoriu dintre reprezentanţii primăriei şi cei ai DRDP Cluj, respectiv ai Poliţiei Rutiere. Acum două luni, primarul Horia Şulea şi şeful Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca, Liviu Neag, veneau cu ideea ca - în orele de maximă agitaţie - pe DN1 să se circule pe trei benzi pe mers sensul aglomerat.

Proiectul a fost înlocuit cu cel al semafoarelor inteligente, de teama evenimentelor rutiere ce ar putea avea loc. "Fluidizarea traficului auto în localitatea Florești, pe DN1 Avram Iancu, prin introducerea unui sistem de benzi reversibile", scrie însă în strategia aprobată vineri de Consiliul Local, la capitolul „6.1.1. Direcția de dezvoltare infrastructura rutieră și de transport", semn că orice se poate întâmpla în perioada următoare.

Centura de sud, acum, cea de nord, când o fi

Primăria îşi doreşte şi două centuri ocolitoare. Pentru una dintre acestea, cea de sud, care ar urma să lege strada Tăuţiului de strada Sfântul Ion, din Cluj-Napoca, vineri s-a aprobat contractarea unui credit-furnizor. 2,7 kilometri va avea drumul secundar dintre Floreşti şi Cluj, iar Şulea a avansat deja o dată de finalizare a lucrărilor: finalul anului 2015. Conform proiectului tehnic, carosabilul va avea şapte metri lăţime, iar strada va dispune şi de pistă pentru biciclete.

O a doua centură, cea de nord, apare şi în strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca. Aceasta ar urma să lege Autostrada Transilvania de sensul giratoriu de la Cora, iar în strategia Floreştiului se prevăd „noduri de descărcare a traficului" de pe acest drum. Nu este clar încă cine şi din ce resurse va proiecta şi construi legătura dintre Cluj şi A3.

Primăria mai vrea pasarele pietonale în zona centrală a comunei, piste extinse de biciclete (prevăzute în proiectul de bike-sharing pe fonduri europene câştigat de Cluj-Napoca, împreună cu primăriile din Apahida şi Floreşti) şi, atenţie, transport electric, adică tramvai, troleibuz sau autobuze cu baterie.

Parc de aventură în Cetatea Fetei

Ambiţiile sunt însă mai extinse: primăria celei mai mari comune din România vrea să amenajeze un parc de aventură în zona Cetatea Fetei şi doreşte să cumpere terenuri pentru a amenaja şi alte zone de agrement. În ceea ce priveşte reţelele electrice şi de date, acestea urmează să fie coborâte în subteran pe DN1 - strada Avram Iancu. În plus, primăria vrea să amenajeze şi un parc fotovoltaic.

Strategia se îngrijeşte şi de locuinţele floreştenilor, cel puţin la nivel aspiraţional: „Îmbunătățirea aspectului estetic al locuințelor prin recondiționarea finisajelor corelat cu intervențiile pentru izolare termică, amenajări exterioare" şi „Construcție locuri de parcare în zonele deficitare, construcție parking str. Gheorghe Doja în localitatea Florești" sunt două dintre direcţiile importante din document.

Investitori invitaţi într-un nou parc industrial

Pentru a le oferi floreştenilor locuri de muncă, în proiect se prevede realizarea unui parc industrial şi implementarea unei strategii de atragere a investitorilor străini. „Acordarea de facilități pentru investitori, în funcție de natura activității și beneficiile pe care aceștia le-ar putea aduce bugetului local" este măsura care vine la pachet.