Garajele de cartier au zilele numărate: primăria le va înlocui cu parcări supraterane

Primarul Emil Boc se lansează în noi promisiuni. Dacă în 2007 anunţa că va da jos garajele de cartier şi le va înlocui cu parcări la sol, în prezent spune că vrea parcări supraterane în loc de garaje şi pasează momentul punerii în practică a noii ideii, după aprobarea noului PUG de către Consiliul Local.

Recenta inaugurare a unui parking suprateran pe strada Mehedinţi nr. 58 pe un amplasament ocupat până la demararea lucrărilor de garaje a strârnit reacţii pozitive de la clujenii din zonă. Mai mulţi utilizatori ziuadecj.ro s-au plâns primarului în comentariile la un material publicat joi şi spun că multe dintre garaje sunt de fapt depozite; mai mult, la fiecare două garaje s-ar forma, dacă acestea ar fi demolate, trei locuri de parcare. "Sper doar că în zona Mehedinţi, pe lângă parkingul care se face în zona Negoiu, să se mai construiască unul în zona Moldoveanu, unde sunt garajele acelea hidoase, comuniste", a scris Alex. El se referă la câteva zeci de garaje de pe aleea Moldoveanu, a căror demolare a fost sugerată recent şi de alţi clujeni: "Noi cei din zona Mehedinţi ne dorim o degajare a drumului principal, pentru a fi băgată şi la noi o linie de autobuz". "Arătaţi că aveţi sânge în instalaţie şi daţi jos toate garajele din cartiere. La Braşov şi Alba-Iulia au fost dărâmate toate. La două garaje demolate vom avea trei locuri de parcare. În plus, Clujul va arată mai frumos şi mai civilizat. Ce ziceţi, domnule primar Boc?", a adăugat un alt utilizator. "De acord cu dărâmarea garajelor, cu ocazia asta am fi siguri că pe locurile de parcare se pun maşini, că prin unele garaje numai maşini nu sunt parcate", spune şi Răzvan. "Ferească sfântu ce depozite pot fi unele dintre acestea. Coşuri de gunoi între blocurile din Mănăştur! Doar că niciunul dintre primarii de până acum şi nici nu văd pe cineva în viitor - mai ales că acum e Boc, care a mai avut această oportunitate - să se lege de garajele votanţilor. Doamne fere?te să-i deranjeze cu ceva, să le scoată uneltele şi sculele şi resturile de table şi piesele de maşină ascunse prin aceste "garaje". "Şi eu sunt de acord cu dărâmarea lor", scrie Gicu, "De fapt, cred că 95% din cetăţenii acestei urbe ar fi de accord, mai puţin cei 5% posesori de astfel de ghene de gunoi. Poate ar fi bine făcută o petiţie online, poate aşa o să săra în ochi la cineva problemă asta!"

Primarul de Cluj, Emil Boc spune că este la curent cu propunerile clujenilor referitoare la garaje şi a menţionat că desfiinţarea acestora face parte din viziuane primăriei pentru a crea mai multe locuri de parcare în cartiere. "Şi eu am garaj cu autorizaţie provizorie de construire, astfel că acesta oricând poate fi desfiinţat în cazul în care pe teren primăria doreşte altceva, în intersul comunităţii. Pe viitor avem în plan ca în locul garajelor din cariere să amenajăm platforme etajate de parcare. Situaţia cu amplasamentele ocupate de garaje care pot fi înlocuite cu astfel de parcaje se va lămuri după intrarea în vigoare a noului Plan Urbanistic General. Avem un inventar al garajelor şi susţinem desfiinţare acestora", a menţionat Emil Boc.

ZIUA de CLUJ scria încă din 2007 că garajele private din cartierele Clujului vor dispărea graţie unui program conceput de fostul primar Emil Boc, prin înlocuirea lor cu parcări publice, în funcţie de identificarea unor suprafeţe compacte care se pretează la astfel de construcţii. Administraţia locală a sistat emiterea de autorizaţii pentru garaje începând din 2004, însă acesta continuă să fie un subiect sensibil pentru reprezentanţii municipalităţii chiar şi în prezent. Emil Boc a lăsat lucrurile în acelaşi stadiu: nerezolvate.

Fostul primar Sorin Apostu a fost singurul care a reuşit să pornească trei proiecte de parkinguri (dintre care şi cel de pe Mehedinţi, inaugurat acum de Boc, cel de pe Băişoara şi cel de pe Fabricii) pe amplasamentul ocupat de garaje de cartier, deţinătorii acestora obţinând un loc de parcare contra unui abonament anual, cu prioritate în respectivele parcaje supraterane. În 2009, în inventarul realizat de poliţia locală, figuram peste 10.000 de garaje în cartierele clujene. Acestea aduceau venituri de aproape 900.000 de lei la bugetul local. Politica enunţată acum trei ani de primărie viza desfiinţarea garajelor amenajate pe terenuri compacte, nerevendicate, de peste 1.000 de metri pătraţi, cu accese în ordine. În Cluj-Napoca există două tipuri de garaje. Edificate de primărie, aproape 4.900 (conform evidenţelor din 2009) şi peste 5800 de garaje amenajate pe cheltuiala deţinătorilor care au contracte de închiriere a domeniului public încheiate cu primăria. La aceste două categorii se adaugă şi garajele ilegale, fără autorizaţie, care urmau să fie inventariate de poliţiştii locali. Acest inventar nu a mai fost dat publicităţii până în prezent de primărie. Un impediment în calea demolării garajelor, pe lângă nemulţumirea deţinătorilor, este şi faptul că acestea sunt o sursă generatoare de venit la bugetul local. Spre exemplu, pentru un garaj de 15 mp un proprietar achita în 2008 circa 40 de lei pe an.

Într-o petiţie on-line din ianuarie 2009 mai mulţi clujeni susţineau respectiva măsură de desfiinţare a garajelor de cartier, menţionând că deja există oraşe unde s-a reuşit punerea în practică a aceteia. "Această soluţie a fost aplicată cu succes în Alba-Iulia, unde înainte cu 2-3 luni de alegerile locale au fost dărâmate toate garajele din oraş, înlocuindu-se cu parcări deschise, pavate cu dale. Primarul a fost reales cu o majoritate destul de mare, ceea ce înseamnă că soluţia a fost pe placul locuitorilor. La Sibiu, garajele aproape lipsesc. Nu cred că într-un oraş care a candidat la titlul de capitală ecologică a Europei este normal să fie atâtea garaje - ocupă spaţiu verde abuziv, sunt construite din materiale toxice - azbociment, aglomerează spaţiul vizual, şi ca, după 4 ani de când la Primărie s-a instaurat normalitatea, aceste garaje să fie încă tolerate", se arăta în textul petiţiei on-line.