Greu cu plăcuţele multilingve. Doar două în patru luni

La intrarea în Cluj dinspre Apahida, la capătul străzii Traian Vuia, a apărut o plăcuţă multilingvă, la fel ca la cea dinspre Floreşti. Deşi primarul Emil Boc a anunţat că şase astfel de plăcuţe vor fi instalate până la finele lunii mai, sutem în august şi avem doar două. O a treia ar urma să se instaleze în zilele următoare pe Calea Turzii, iar tot în luna august a fost promisă o a patra, pe Calea Baciului.

Municipiul Aelium Napocense, ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138) scrie deasupra plăcuţei care conţine numele oraşului în trei limbi - Cluj-Napoca, Kolozsvar, Clausenburg. Decizia de a se instala astfel de indicatoare toponimice a fost anunţată în 7 aprilie.

Reamintim că Asociația Minority Right, Mişcarea Musai-Muszáj şi câteva sute de persoane fizice au reuşit să obţină de la Tribunalul Cluj o decizie ce-l obliga pe primar să pună inscripţii şi în maghiară la intrărire în municipiu. Instanţa s-a bazat pe faptul că atunci când a apărut legea administraţiei publice locale, nr. 215, în 2001, erau în vigoare datele recensământului din 1992.

Acea lege stabilea că în localităţile unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi. Or, conform recensământului din 1992, valabil la acea dată, maghiarii din Cluj-Napoca erau în procent de peste 22%. Următorul recensământ al populaţiei a avut loc în 2002.

Chiar dacă acum populaţia maghiară de abia depăşeşte 15% în Cluj-Napoca, instanţa a considerat că trebuie luate în calcul datele recensământului din 1992, valabile în 2001, când a fost adoptată legea nr. 215, care se referă şi la aceste plăcute indicatoare.

După decizia instanţei, Boc a anunţat soluţia pe care a adoptat-o în privinţa plăcuţelor multilingve: nu face recurs şi acceptă "Kolozsvar" la intrările în oraş, dar pune deasupra o altă plăcuţă, cu numele latin al oraşului, la propunerea unui grup de istorici din cadrul UBB.