Foto IMAGINI de la construirea cartierului Mărăști, mărturie clară a erei socialiste. Cum vrea ACUM să modernizeze zona Primăria Cluj-Napoza

Primăria Cluj-Napoca dorește să modernizeze atât zona Pieței Mărăști, cât și zona Expo Transilvania. Pe un grup de Facebook dedicat vechiului Cluj, au fost publicate imagini de la "nașterea" acestui cartier. 

Denumirea cartierului provine de la localitatea omonimă, care a fost un important câmp de luptă în Primul Război Mondial. Cartierul, ridicat majoritar în perioada anilor ’70-’80, este din punct de vedere arhitectural încă o mărturie clară a erei socialiste: o imensă junglă de beton, un “spaţiu colectiv” aparţinând întregului popor şi nimănui, un conglomerat de construcţii realizate după un plan-tip cu modificări nesemnificative în funcţie de destinaţie, din materiale artificiale, ieftine şi nerezistente, o zonă în care spaţiile verzi sunt ca şi inexistente.

Cel mai mare bloc din Mărăşti a fost desenat de arhitectul Barna Barabas, care a emigrat la sfârşitul anilor '80. Astfel de conglomerate de locuinţe erau un specific al vremii, născut din dorinţa de a salva terenul agricol din împrejurimi. "Acel bloc are o poveste întreagă", spune arhitectul care a gândit urbanismul zonei, Emanoil Tudose. "Atunci apăruse o lege, legea sistematizării, care ne obliga să facem fronturi continue la stradă, blocul acela din Mărăşti a fost primul impact al legii", spune el. "Dar ce e extrem de interesant la bloc este că altfel, ca pieton, ochiul omului nu sesizează lungimea, pentru că acel proiect a fost foarte frământat, scos, băgat, blocurile acelea au fost lucrate şi nu-ţi dai seama de lungime. Am reuşit să simulez, să ascund că e atât de lung blocul şi oricum, lumea spune că e un bloc mare, dar nu se uită că are şi cel mai larg şi generos trotuar din cluj şi era un spaţiu generos într-o epocă extrem de dură". MAI MULTE DETALII AICI!

Arhitectul Adrian Borda a avut sarcina de a desena partea sudică a cartierului clujean Mărăşti şi anume fâşia de la Imprimeriile "Ardealul" până la "Podul cu bretele". Acesta defineşte ideologia vremii ca fiind perioada cea mai neagră a practicii urbanistice. Consecinţele se văd şi astăzi: monotonia şi imaginea apăsătoare a cartierelor-dormitor, indiferenţa faţă de esteticul zonelor istorice în care erau inserate noile ansambluri şi chiar insuficienţa infrastructurii tehnice şi a serviciilor.

Planşa originală, desenată de Adrian Borda, includea o piaţă în "inima" Mărăştiului, artificii care să dreagă estetica zonei şi pâlcuri de verdeaţă, în locul unde acum se află clădirile Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga" şi cea a Consiliului Judeţean Cluj. MAI MULTE DETALII AICI!

Anul trecut, arhitecţii de la Planwerk au prezentat regândirea centrului de cartier Mărăști, amenajarea acestuia în acord cu principiile dezvoltării urbane sustenabile, în vederea creşterii calităţii vieţii şi accesibilităţii tuturor categoriilor de utilizatori, în cadrul unei dezbateri publice organizate de CIIC - Centrul de Inovare și Imaginație Civică.

Zona de reglementare in suprafata de 11,4ha include Bvd. 21 Decembrie 1989 (parțial), Str. Fabricii (parțial), Aleea Bibliotecii, Strada Crinului, Strada Ciocîrliei, incinta Dorobanților 105. Zona de influență (se formulează recomandări pentru proiecte viitoare) cuprinde zona Aleea Bârsei, zona străzii Trotușului, latura de est a Aleii Bibliotecii, incinta Dorobanților 111. 

Studiul realizat pentru Piața Mărăști propune revitalizarea spațiului urban cu accent pe îmbunătățirea locuirii. Planul Urbanistic Zonal propune plantarea de arbori, amenajarea de ample spații pietonale de calitate, realizarea unor parking-uri subterane, soluții de mobilitate sustenabilă și va însemna un plan ambițios de regenerare urbană pentru cartierul Mărăști. MAI MULTE DETALII AICI!

Municipalitate are în plan și reamenajarea zonei Expo Transilvania. Proiectul are la bază conceptul walkable and smart-city pentru  străzile adiacente şi construire de parking-uri, cât și extinderea extinderea Parcului Aurel Vlaicu.

Sunt vizate străzile: Str. Dâmboviţei - tronsonul dintre strada Ialomiţei şi calea ferată; Str. Ialomiţei - tronsonul dintre strada Dâmboviţei și intersecția cu strada Fabricii de Zahăr; Str. Tribunul Vlăduţiu - tronsonul dintre strada Dâmboviţei și strada Răsăritului; Aleea Dâmboviţei - tronsonul dintre strada Dâmboviţei și strada Cojocnei.

De "redesenarea" zonei Expo Transilvania s-au ocupat arhitecții bucureșteni de la Fip Consulting s.r.l., care au făcut proiectul și pentru Calea Moților-Calra Mănăștur. Investiția din Mărăști vizează 3 obiecte majore: modernizarea parcului, amenajarea străzilor și construirea a două parcări de mare capacitate multietajate (min.350 de locuri) - care pot beneficia de finanțări separate, poate chiar pe bani europeni. MAI MULTE DETALII AICI!