Împăcare pe drumul Răchiţele – Ic Ponor

Drumul turistic Răchiţele - Ic Ponor a fost realizat în proporţie de numai 70%. Lucrările au rămas blocate de doi ani, după ce firma de construcţii MBS Group nu a mai ajuns la o înţelegere cu administraţia judeţeană pentru suplimentarea unor costuri. În urmă cu ceva timp, această societate notifica administraţia judeţeană că o va acţiona în instanţă şi că îi va cere daune. O împăcare cu MBS este, totuşi, de dorit pentru Consiliul Judeţean, apreciază preşedintele Horea Uioreanu.

El aşteaptă astăzi un răspuns în sensul acesta de la Comisia economică din cadrul instituţiei pe care o conduce. Recent, consorţiul MBS Group-Alfa Rom-Nemzetkozi Betonut a cerut rezilierea contractului pentru lucrările de modernizare a drumului turistic Răhiţele - Ic Ponor, de 20,5 km, din pricina faptului că nu a reuşit să ajungă la o înţelegere cu administraţia judeţeană, în privinţa costurilor suplimentare implicate la acest proiect. Uioreanu nu s-a arătat atunci prea impresionat de ameninţările MBS Group, precizând că va găsi o soluţie pentru finalizarea acestui proiect, după ce vor fi refăcute şi cele nouă poduri de pe traseu. Trebuie spus că pentru aceste poduri, Consiliul Judeţean a încheiat un contract separat, cu firma Samus Dej.

În prezent, lucrările la poduri sunt aproape gata, a confirmat directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat (RAADPP), Liviu Bota. „Mai sunt mici lucrări de făcut la aceste poduri, însă, ele au fost deja deschise circulaţiei de mai bine de o lună", a precizat Bota. Urmează acum ca administraţia judeţeană să ia o decizie şi în privinţa drumului, având în vedere că proiectul de modernizare a fost finalizat în proporţie de numai 70%. „Chiar dacă drumul poate fi circulat, trebuie spus că vorbim de un sector experimental şi că firma de construcţii are obligaţia să toarne stratul final de asfalt. Mai este destul de mult de lucru şi este evident că numai administraţia judeţeană poate lua o decizie în sensul acesta. Noi nu avem nici un cuvânt de spus", a precizat Bota.

Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean de luni se află un proiect de hotărâre ce vizează adoptarea unor măsuri pentru continuarea proiectului drumului Răchiţele - Ic Ponor. Preşedintele Horea Uioreanu susţine, însă, că nu ştie ce soluţii va adopta Comisia economică din cadrul instituţiei pe care o conduce. „Încă nu ştiu cum e mai bine să procedăm. Nu exclud posibilitatea să mergem mai departe cu MBS, însă, eu nu mă pot pronunţa în nici un fel. Aştept raportul din partea comisiei economice a Consiliului Judeţean", a spus Uioreanu. Sursele ZIUA de CLUJ au informat că s-ar fi ajuns deja la o înţelegere cu MBS Group şi că Uioreanu va veni cu o propunere finală în faţa plenului, fără a le mai da posibilitatea consilierilor să se pronunţe în cadrul comisiilor de specialitate.

Trebuie reamintit că drumul turistic Răchiţele - Ic Ponor a beneficiat de lucrări capitale de modernizare, în baza contractului pe care administraţia judeţeană l-a atribuit, încă din 2009, consorţiului româno-maghiar MBS Group, Alfa Rom, Nemzetkozi Betonut şi care a fost aprobat spre a fi finanţat din fonduri europene. Valoarea totală a proiectului se ridica iniţial la 75,8 milioane de lei, din care Uniunea Europeană acoperea 43 de milioane de lei. În mai multe rânduri, Consiliul Judeţean a acceptat o serie de concesii, însă MBS tot nu a reuşit să ducă la bun sfârşit acest proiect. După multe tergiversări, firma a solicitat rezilierea întregului contract, "din culpa beneficiarului", având şi nenumărate pretenţii financiare. În primul rând a cerut restituirea a 3,2 milioane de lei (garanţie de bună execuţie). A solicitat şi plata costurilor de executare a scrisorii de garanţie bancară: peste 1,6 milioane de lei constând în lucrări efectuate în cadrul acestui proiect în 2012, 25.000 de lei costuri pentru executarea scrisorii de garanţie de către CEC Bank şi 45.000 de lei lichidităţi în vederea acoperirii creditului rezultat din executarea abuzivă a scrisorii de garanţie bancară. S-a cerut, de asemenea, plata costurilor aferente execuţiei discontinue a lucrărilor, „datorită proiectului iniţial neconform şi din pricina lipsei luării cu celeritate a deciziilor din partea beneficiarului", 1,7 milioane de lei (pentru că nu s-au aprobat la timp actele adiţionale, iar în lunile iunie 2011 şi august 2012 nu s-a putut lucra). S-au cerut încă 1,5 milioane de lei pentru că deşi şantierul ar fi fost mobilizat, din pricina inexistenţei proiectului, care s-a revizuit din mers, lucrările au avansat într-un ritm extrem de lent.

S-a mai cerut şi plata costurilor pentru diferenţe de preţ la materiale şi combustibili în perioada februarie 2011 - martie 2013: 2 milioane de lei. Profitul nerealizat, de 58.000 lei, a fost imputat tot Consiliului Judeţean. S-au mai solicitat bani pentru proiectare, peste 440.000 de lei şi procentul de 70% din garanţia de bună execuţie, pentru februarie 2011 - martie 2013, adică 561.385 de lei. În plus, la capitolul prejudicii, „datorate poziţiei publice neconforme cu realitatea din partea Consiliului Judeţean", s-au cerut 500.000 de lei.