Lectură obligatorie pentru orice primar din țară. INTERVIU cu ”eminența cenușie” din spatele strategiei de dezvoltare a Clujului

600 de experți muncesc timp de doi ani şi livrează administrației locale o strategie de dezvoltare a orașului și a împrejurimilor. Administrația locală chiar ia în serios strategia, îi acordă prioritate în fața intereselor care sufocă, îndeobște, orice boare de responsabilitate, și nimic nu mișcă la nivel de decizie decât după ce e în detaliu raportat la strategie. Este vorba despre Cluj-Napoca. 

”Eminența cenușie” din spatele strategiei de dezvoltare care a dus orașul la cea mai mare dinamică între municipiile României este Călin Hințea – decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babeș-Bolyai. 

Care sunt principiile pe care v-ați focalizat atunci când ați gândit strategia?

În primul rând, o claritate metodologică, deci un proces care e ușor de urmărit și are o finalitate clară, un proces care se bazează pe date, pe foarte multă analiză. Chiar am fost criticați la un moment dat că avem 1.000 de pagini de analiză.

Dar ca să scrii două pagini coerente de soluții strategice îți trebuie sute de pagini de analiză. Și aici noi avem o problemă la nivelul politicilor publice în România. Nu ne prea place să ne bazăm pe analiza factuală. Ne place să ne bazăm politicile pe opinii relaxate și mai puțin pe analiză. Sigur, analiza e complicată: accesul la date utilizabile în România nu este simplu.

Cât v-a luat ca timp și câți ați lucrat?

Doi ani. Au  fost implicați 600 de oameni în procesul de planificare strategică, 29 de grupuri de lucru. Aici am mai încercat un lucru care a fost puțin mai complicat, dar a meritat. În mod normal, ce se face în strategie – vin câțiva consultanți, lucrează cu administrația locală, decid, fac eventual la sfârșit, pentru că e un proces obligatoriu de consultare publică, o dezbatere, atunci când strategia este deja gata. Se mai spune ceva acolo și se merge înainte.

Noi am încercat să facem altceva: anume să luăm expertiza din comunitate. Clujul este un oraș care are experiență imensă în materie de domenii de specializare și atunci am spus: „Ce ar fi să mergem la comunitate și să încercăm să extragem ideile din comunitate?”. Și am mers pe ideea celor 29 de grupuri.

Spre exemplu, un grup de educație preuniversitară, care a fost coordonat de Mircea Miclea, grupurile de lucru pe zona de IT, coordonate de clusterele IT, grupul de lucru pe cinematografie, de care s-a ocupat Tudor Giurgiu, oameni care sunt specializați în domeniul lor. Am cerut să se respecte un cadru metodologic, ca la sfârșit noi să putem integra și compara.

Avantajul imens fiind că, dacă întrebi oamenii din comunitate, ei sunt dispuși și vin să-ți spună sau să-ți aducă soluții la care tu să nu te fi gândit vreodată. Am mers pe ideea de participare. Dar nu de asta festivistă, adunări mari, largi, unde ne prefacem că discutăm, ci pe ideea de a discuta în grupuri de experți.

Ce-a  fost bine: eu m-am așteptat la o rată de refuz de 30% din partea oamenilor care să coordoneze, pentru că toți cei la care am apelat erau oameni foarte, foarte ocupați. N-am avut niciun refuz, în condițiile în care întregul proces a fost pro bono. Nimeni nu a fost plătit în tot procesul ăsta de planificare strategică.

La  finele acestei analize și înainte de a fi articulat dvs. strategia, care au fost cele  trei, două, cinci probleme specifice orașului Cluj-Napoca, față de ale altor orase?

Cluj-Napoca se confruntă cu problemele specifice ale unui oraș în dezvoltare. Nu sunt diferite față de ale altora neapărat. Puteți să găsiți aceste probleme în SUA, în Europa de Vest. E un oraș care a cunoscut o dezvoltare accelerată brusc. Este practic un boom. De aici apar probleme clasice.

Apar probleme de mobilitate, adică traficul urban, parcările; apar probleme legate de costul vieții, pentru că începe o populație tot mai mare să se concentreze pe o zonă definită, și atunci presiunea din punctul de vedere al costului vieții este clară. Apare foarte clar problema cu chiriile și cu cumpărarea de apartamente sau de locuințe.

Ce înseamnă asta pe termen mediu și pe termen lung? Un pericol strategic pentru resursa umană pregătită, tânără, care ar vrea să vină în comunitatea ta, dar nu-și mai permite. Dar asta se întâmplă iarăși în foarte multe locuri din lume. Există un al treilea tip de pericole, un tip de "petty crime", cum zic americanii, criminalitate, sigur, nu la nivelul de crime, dar cerșetorie, prostituție, utilizare de droguri.

Și astea sunt posibile să apară în comunitățile care se dezvoltă foarte rapid. Ceea ce vedem noi deja sunt primele două: problemele de mobilitate și cele care țin de costul vieții. Mai e o problemă foarte mare: pericolul ca o comunitate să o ia cu dezvoltarea înainte și administrația să se chinuie să încerce să ajungă dezvoltarea comunității și să încerce să rămână în corelație cu această dezvoltare.

INTERVIUL INTEGRAL, AICI! 

Strategie de dezvoltare pentru Cluj până în 2050, pe modelul marilor oraşe magnet

Cluj-Napoca are un ritm accelerat de dezvoltare pe toate palierele, astfel că strategiile actuale impuse de lege sunt deja depăşite. Primăria, alături de specialişti, vrea să elaboreze un plan de acţiune pentru dezvoltarea oraşului până în 2050, însă care să fie actualizat din cinci în cinci ani, pe modelul tuturor marilor oraşe magnet din lume. Mai multe detalii AICI!