Mănăştur, cartier-experiment pentru bugetul participativ în Europa de Est

"Dorim ca prin implementarea acestui proiect să devenim un model de bune practici în domeniu în Europa Centrală şi de Est", spune astăzi primarul Emil Boc, adăugând că oraşul este este primul municipiu din România care aplică acest proiect. "E un proiect civic fundamental, o formă de respect faţă de plătitorul de impozite şi o formă de implicare a cetăţeanului în procesul decizional", arată primarul. Cobai pentru acest experiment va fi cartierul Mănăştur, iar ulterior proiectul va fi extins pentru întreg municipiul. "Acest an va fi extrem de important pentru definirea pe viitor a bugetului participativ", mai spune Boc.

Pentru creionarea bugetului participativ al oraşului Cluj-Napoca s-au implicat Carmen Greab de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC), Istvan Szakacs de la Altart, Tiberiu Ciolacu de la Planwerk, Norbert Petrovici - profesor la Facultatea de Sociologie şi Irina Cantor - profesor la FSPAC.

Bugetul participativ e un tip de proces deschis tuturor cetăţenilor. "Nu e o alternativă, ci o completare a cadrului legislativ instituţional care deja există, dar în plus faţă de principiile democraţiei reprezentative prin acest proces cetăţenii pot fi implicaţi activ în tot procesul de luare a deciziilor, de la identificarea problemelor la rezolvarea lor", spune Carmen Greab. Pe termen lung acest proces ar urma să creeze comunităţi la nivel local în fiecare dintre cartierele oraşului, iar pe termen lung comunităţile ar urma să-şi identifice propriile resurse, "ca să nu devină atât de persistentă dependenţa de autorităţi", adaugă ea.

În Europa alte exemple de bugetare participativă sunt găsite în Franţa, Spania, Italia sau Germania, dar şi în Marea Britanie. În aceasta din urmă, programul a început în câteva municipalităţi iar ulterior principiile bugetării participative au fost introduse în strategia naţională, din 2012, adaugă profesorul de la FSPAC. "Din 2012 toate municipalităţile sunt încurajate să implementeze astfel de exemple de bune practici", arată Carmen Greab (foto dreapta).

Istvan Szakacs spune că primele sesiuni de informare cu comunitatea sunt programate pentru luna martie. "Asta va însemna două lucruri: explicăm ce înseamnă proiectul, spunem cum pot cetăţenii să contribuie şi creăm o platformă de îmbunătăţit imaginarul social. Toţi vor asfalt şi parc în mare parte, noi vrem ca oamenii să gândească mai liber, sunt o mie de lucruri la care se pot gândi cetăţenii, dar la ora actuală nu se gândesc şi nu ştiu că pot face aşa ceva", arată Szakacs.

După consultările publice, iniţiativele cetăţenilor vor îmbrăca forma unor Hotărâri de Consiliu Local şi vor fi incluse în bugetul pe anul viitor. Acesta ar fi principalul avantaj al bugetului participativ, explică primarul Emil Boc. "În acest an vom include pentru bugetul pentru 2013 ce reiese esenţial, vom avea o rectificare de buget şi în vară, când vor fi deja dezbateri în curs", adaugă el. "Sperăm ca până în noiembrie să aducem în faţa Consiliului Local proiectele de hotărâre şi să fie pregătite pentru a fi incluse în bugetul pe anul viitor".

Istvan Szakacs explică mecanismul proiectului: "Facilitatorii comunitari merg în cartier, în locuri special alese. Avem mecanisme specifice de adunare a opiniei publice pe bază de participare şi luare de decizie pe bază de consens, nu de vot. Se va vorbi până se ajunge la consens. De aici se merge la Primărie, management unit-ul se uită la acestea şi le zice cetăţenilor "uite problemele pe care le-aţi identificat, ce vreţi să faceţi cu ele?". Apoi cetăţenii în adunări cetăţeneşti propun propriile resurse şi expun idei prin care Primăria poate găsi soluţii pe bază de proiecte. Fiecare spune cu ce poate contribui la rezolvarea problemei - "Eu pot aduce aici o lopată", altul o roabă de ciment, iar prin acest proiect de du-te-vino se poate ajunge la implementabilitate. Apoi Consiliul Local, după ce proiectele au fost stabil agreate de comunitate, preia problema".

Deocamdată proiectul nu are niciun fel de buget. Cei care fac parte din proiect o fac în mod voluntar, iar Primăria se implică doar cu promovarea şi participarea la dezbaterile participative, organizate din martie în cel puţin trei zone ale cartierului. Boc spune că va participa şi el la fiecare dintre dezbaterile participative.