Metropola, pe un butoi cu pulbere: după Floreşti, şi Baciu îşi arată colţii

Dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca ar trebui să aducă o creştere a calităţii vieţii şi în localităţile imediat învecinate. Realitatea, însă, demonstrează contrariul, mai ales dacă se are în vedere că o dată cu extinderea oraşului, fondul funciar al administraţiei locale s-a mărit constant cu sute de hectare, de prin vecini. Ce au primit la schimb vecinii? Deocamdată doar mândria de a se afla în preajma celui mai important oraş al regiunii de nord-vest şi cam atât. Primarii tânjesc după terenurile care ar fi putut să le aducă bani şi investiţii pentru comunităţile lor. Cea mai afectată pare să fie comuna Baciu. Cu venituri de sub 1 milion de euro pe an, Baciu nu are nici infrastructura pusă la punct şi nici nu dispune de terenuri pentru a putea miza pe investitori.

Satele comunei Baciu nu sunt încă racordate la reţeaua de apă având în vedere că investiţia este mult prea costisitoare pentru bugetul localităţii. "Înregistrăm venituri de până într-un milon de euro, adică foarte puţin, dacă se are în vedere că numai pentru a trage conducta în satele Mera, Suceag şi Rădaia, costurile ajung la peste 800.000 de euro. Apoi la această sumă s-ar adăuga, desigur, şi costurile cu racordurile, un buget cu mult peste ceea ce putem noi aloca", a explicat primarul comunei Baciu, Florin Mureşan.

Acesta a arătat că nici fostul edil nu a ştiut prea bine să se gospodărească, construind mai întâi drumuri în loc să rezolve problema conductei, însă, indiferent cum s-ar pune problema, un lucru este cert, comuna Baciu are venituri foarte mici. Iar vecinătatea cu municipiul Cluj-Napoca în loc să-i fi creat avantaje şi oportunităţi, i-a adus mai mult prejudicii. "Tabular, toată zona industrială pe care o are acum Clujul în vecinătatea străzii Tăieturii Turcului, aparţinea comunei Baciu. Nu mai are cum rost să intrăm în detalii legate de modul în care această suprafeţă a intrat în proprietatea municipiului, ce trebuie însă spus este că dacă am fi dispus în continuare de acest teren, acum aveam venituri suplimentare la buget de peste două milioane de euro", a arătat primarul Florin Mureşan.

De altfel, nu doar comuna Baciu ci şi comunele Floreşti şi Chinteni au acuzat municipalitatea că s-a intabulat pe proprietăţi care nu-i aparţineau. Primarul din Floreşti, Horea Şulea, anunţa că este pregătit, chiar, să meargă în instanţă pentru a-şi recuperea proprietăţile. La schimb, municipiul se laudă că a pus bezele Asociaţiei Zona Metropolitană Cluj, care ar trebui să aducă beneficii şi comunităţilor locale afiliate, adică implicit comunelor Baciu, Chinteni, Floreşti, Apahida, Feleacu, şi nu numai. Această structură nu funcţionează, însă, nici pe departe la nivelul şi în scopul pentru care a fost creată. Deocamdată, proiectele de investiţie care au fost angajate în baze acestei asociaţii, vizează în primul rând municipiul (de exemplu, reabilitarea liniei de tramvai, modernizarea parcului central, sistem de tiketing etc.) iar autorităţile locale din vecini nu au nici cea mai vagă idee când anume ar putea beneficia de vreun sprijn similar pentru comunităţile lor. Primarul din Baciu, chestionat, de pildă, dacă nu a încercat să prindă finanţarea conductei de apă în strategia zonei metropolitane, a ridicat din umeri. "Nu ştiu ce se va decide la nivelul asociaţiei. În ce ne priveşte, ne-am făcut o serie de calcule şi vom încerca să ne descurcăm pe cont propriu. Nu mai putem aştepta aşa încât vom angaja un buget multi-anual pentru acestă investiţie. Vom plăti eşalonat, iar anul acesta dăm drumul la licitaţia pentru atribuirea contractului de lucrări", a spus Florin Mureşan.