Presiuni imobiliare la primărie: proprietarii cer extinderea Clujului

Cetăţenii au solicitat echipei care lucrează la noul Plan Urbanistic General posibilităţi mai generoase de construire. Mai precis, noi case în zone verzi sau aflate acum în extravilan.

Presiunile pentru noi proiecte imobiliare, cererile de introducere în intravilan sau de revizuire a regulilor pentru spaţii prevăzute ca zone verzi în actualul Plan Urbanistic General (PUG) au constituit cele mai multe solicitări adresate de cetăţenii din Cluj către primăria municipiului şi echipa de urbanişti care lucrează la noul PUG. Municipalitatea a organizat ieri o dezbatere publică a alternativei finale a actualizării PUG şi a raportului de mediu. Peste 100 de cetăţeni s-au adunat în Sala de Sticlă a primăriei, cu solicitări pentru terenurile proprii. Problemele de mediu au rămas neabordate în asaltul proprietarilor de suprafeţe, cu solicitări privind drepturile de construire.

În câteva "tuşe" trasate de arhitecţi, Clujul ante-PUG nou este un oraş cu centrul istoric rămas intact, cu unele intervenţii recente, dar adesea criticate, cu zone industriale masive şi moarte, mari ansambluri socialiste, unele neterminate, cu numeroase dezvoltări realizate în ultimii 20 de ani, în mare parte făcute pe baza unor strategii pe termen scurt. În sinteză, s-a construit pe câmpuri agricole, cu apariţia conflictelor inerente în bătălia imobiliară, cu blocuri între case şi case între blocuri. Jumătate din suprafaţa de intravilan a Clujului a rămas neocupată şi ar trebui acum gestionată de oraş. Reţeaua de drumuri e inegală şi incompletă, cu segmente lipsă, oraşul are spatele întors la Someş, iar în dezvoltările de construcţii din ultimii 20 de ani interesul privat nu a fost echilibrat de cel public. În schimb, terenurile agricole au fost tranzacţionate la preţuri mari, chiar dacă acestea nu au beneficiat de posibilităţi reale de construire şi infrastructura necesară. Pe de altă parte, centrul oraşului este decăzut, din punct de vedere economic, învins de concurenţa mallurilor. "Noul PUG îşi propune să repare, să transforme defectele în avantaje, să dezvolte teritorii urbane în adevăratul sens al cuvântului, cu drumuri normale şi parcele normale, cu posibilităţi de investiţii pentru investitori mari şi mici, un PUG care să protejeze vecinii de abuzuri urbane, care să păstreze calitatea şi intimitatea zonelor de locuit", a sintetizat arhitectul Eugen Pănescu. Apar în noile reglementări procedurile de restructurare, pentru zone care îşi schimbă funcţiunea, şi standardele impuse pentru viitoare străzi şi necesarul de locuri de parcare.

Cele mai multe cereri depuse de cetăţeni până acum au vizat solicitări de introducere în intravilan pentru locuinţe individuale, solicitări pentru a urbaniza şi a face case în păduri şi livezi, de a construi case pe terenuri agricole, în intravilan, pe dealuri, cereri de a reveni asupra unor reglementări din PUG în vigoare, care să transforme spaţiile verzi în parcele construibile. Confirmarea privind preocuparea majoră a proprietarilor de terenuri a venit şi în dezbaterea de ieri, când una dintre primele intervenţii din partea participanţilor a vizat solicitarea introducerii în intravilan a unor suprafeţe din zona pădurii şi a fermelor din zona Lomb.

Presiunile de creare a noi zone construibile vine în contextul unei situaţii dezvoltate "catastrofal" în ultimii ani, a subliniat şeful de proiect al noului PUG. "Niciun oraş nu se dezvoltă prin extinderea neplanificată a intravilanului. Moştenisem un intravilan de 6.000 ha, mărit cu aproape 3.000. Avem acum, prin corecţii, în noul PUG un intravilan de peste 10.000 ha. Doar 49% reprezintă oraş constituit. Există terenuri care au trecut prin grave fenomene de dispersie urbană, de construcţii în zone protejate, de dezvoltare nedurabilă. Pentru 95% dintre cei ce au teren în această suprafaţă goală ideea de valorificare e iluzie. Nu avem pentru cine să dezvoltăm. Am încercat să limităm acest intravilan dezvoltat complet fără logică. Am propus un sistem de management al teritoriului, prin proces de urbanizare. Acesta este sfatul nostru. Sigur, dincolo de asta sunt decizii politice. Toată lumea vrea ca toate terenurile să fie în intravilan", a amintit arhitectul Adrian Borda. Cu toate că a recunoscut că municipalitatea are încă dificultăţi în a asigura infrastructura în oraş, primarul interimar Radu Moisin a menţionat că mulţi clujeni vor îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, aşadar creşterea numărului de locuinţe poate fi justificată.

"Studiul imobiliar (din raportul de mediu - n. red.) e sumar, e o analiză neordonată şi nestructurată. Trebuie să ştim unde mergem în următorii ani, deocamdată evoluţia demografică este descrescătoare", a menţionat expertul evaluator Marcel Popa. "Raportul de mediu este foarte, foarte modest, nu aduce nimic care să ajute PUG", a subliniat arhitectul Vasile Mitrea. Acesta a menţionat că rămâne sub semnul întrebării "sursa" de creştere a spaţiilor verzi de la 624 la 1.063 ha anunţate şi nu se ştie nici care sunt rezervele de teren ale primăriei pentru obiective majore.

Proprietara unui teren din zona Tulcea a solicitat posibilitatea unui regim de construire mai înalt, deşi cei din echipa PUG au spus că deja beneficiază de condiţii de construire bune. Printre cetăţenii cu probleme care au intervenit în dezbaterea de ieri s-a aflat şi consilierul local UDMR Somogyi Gyula, care a constatat recent că terenul lui de pe strada Donath nr. 236-246 a "ieşit" din oraş (apare acum ca fiind extravilan). Reprezentanţii echipei PUG au precizat însă că e vorba de o eroare, corectată între timp. Situaţii similare au fost sesizate şi pe strada Uliului.

În ceea ce priveşte situaţia Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca, soluţia negociată prevede recomandarea ca zborurile comerciale să nu mai treacă peste oraş. "Cred că nu se va mai zbura peste oraş când se va simţi presiunea opiniei publice. Ocolul de 30 km pe care ar trebui să îl facă aeronavele costă", a menţionat Borda.

Alături de proprietarii de terenuri, la dezbaterea de ieri au mai venit şi cetăţeni din locuinţe aflate în zone agresate de construcţii ilegale sau ridicate prin derogări de la regulamente. Două cazuri, "marca Dinculescu", au fost readuse în discuţie prin plângeri ale vecinilor. Asociaţia de proprietari de pe Romulus Vuia s-a plâns de cele patru blocuri autorizate recent de primărie la nr. 8-10, între case unifamiliale, proiect semnat de arhitectul Mircea Dinculescu, care a forţat autorizarea construcţiilor prin instanţă, uzând de prevederile actualului PUG privind centrele de cartier. Un alt caz evocat ieri a fost cel al blocurilor de pe strada Viilor nr. 16, construite sub aceeaşi semnătură şi pentru care vecinii se luptă în instanţă pentru demolarea contrucţiilor. "Din păcate, într-un bloc autorizat cu trei apartamente s-au montat cinci centrale termice şi se locuieşte fără probleme. Ce se va întâmpla până terminăm noi acţiunea din instanţă?", a atras atenţia unul dintre vecini. "Din păcate, aceasta este legea din România, care nu permite nici un fel de măsură administrativă în astfel de cazuri", a răspuns Moisin. Primarul interimar a amintit totuşi că ordonanţa care modifică legea urbanismului a intrat în vigoare în acest an şi că noua legislaţie nu mai acceptă procedura intrărilor în legalitate. "Una dintre marile gafe ale vechiului PUG este cea a centrelor de cartier, propuse în zone nejustificate. În noua documentaţie, cartierul Gruia va fi integral zonă de locuinţe individuale", a precizat Borda. Moisin a mai recomandat cetăţenilor ameninţaţi de construcţia-mamut să apeleze la instanţă şi să solicite anularea autorizaţiei de construire.

Cetăţenii au mai adus în discuţie posibilitatea de a se construi pe terenuri de pe strada Dianei, incluse în livada Palocsay, dar şi pe Valea Chintăului sau pe Dealul Morii. Un proprietar de 7 hectare de pădure situată în Groapa Moşului a cerut proiectanţilor să poată să-şi construiască măcar o casă de vacanţă, având în vedere că este vorba despre un teren situat în intravilanul oraşului.

Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA
kristinarestea@ziuadecj.ro luminitasilea@ziuadecj.ro