Primăria Cluj-Napoca, în conflict cu unul dintre cei mai mari producători de medicamente

Municipalitatea clujeană este în conflict cu unul dintre cei mai mari producători de medicamente din ţară, la mijloc fiind un proiect imobiliar de 4 milioane de euro. De partea cealaltă, experţii administraţiei locale spun că s-a acţionat legal.

Primăria Cluj-Napoca este acuzată de societatea Terapia că încalcă „flagrant" dreptul la proprietate, stipulat în Constituţia României. Producătorul de medicamente a cerut revocarea unor hotărâri care priveşte un teren pe care vrea să dezvolte un proiect imobiliar de 4 milioane de euro.

Compania cu o cifră de afaceri de 140 milioane de euro se pregăteşte să intre în război cu primăria după ce hotărârea prin care un teren din proprietatea firmei este pus la dispoziţia municipalităţii pentru lucrări de infrastructură – lărgirea unor străzi intens circulate - nu a fost retrasă de consilierii locali. Aceasta deşi administraţia locală a fost înştiinţată că i se vor solicita daune în cazul în care nu va renunţa la planuri.

Proiect de dezvoltare blocat 

Compania a depus o plângere prin care solicita revocarea şi anularea parţială a trei hotărâri de CL prin care se prevede "instituirea servituţilor de utilitate publică" asupra unui teren aflat în proprietatea firmei. Este vorba despre un teren de 6.000 mp, aflat în zona industrială a Clujului, pe care Terapia SA susține că are interdicţie de a construi, deşi are un proiect de 4 milioane de euro în plan.

„Societatea noastră doreşte să îşi valorifice dreptul de proprietate asupra terenului prin dezvoltarea unui proiect imobiliar necesar desfăşurării activităţii specifice: extinderea clădirii Farmacologie Clinică pentru realizarea studiilor de bioechivalenţă, activitate care va asigura peste 50 de locuri de muncă, reabilitare termică, refaţadizare şi schimbare destinaţie clădire din cămin de nefamilişti în clădire pentru activitatea de logistică, amenajare spaţiu de parcare, construire împrejmuire pe latura de vest", transmite compania.

Potrivit plângerii, executarea acestor obiective este paralizată de interdicţia de a construi ca efect al instituirii servituţilor de utilizate publică, ceea ce „încalcă grav dretul de proprietate recunoscut şi ocrotit de Constituţia României”. De altfel, avocaţii companie spun că se vor adresa instanţei, "urmând a solicita daune constând în contravaloarea prejudiciului cauzat având în vedere că blocarea extinderii activităţii societăţii creează importante prejudicii".

Dragoş Damian, CEO al Terapia SA, a declarat pentru MEDIAFAX că, încă din 2017, compania a alocat 4 milioane de euro pentru extinderea şi modernizarea sitului din Cluj. Conducerea companiei nu a făcut însă alte precizări privind proiectul imobiliar şi calendarul lucrărilor.

Primăria vrea să "compenseze" proprietarii unor astfel de terenuri 

Direcţia de urbanism a primăriei a cerut consilierilor locali să respingă ca nefondată plângerea depusă de Terapia SA şi susţine că lucrările din zonă sunt necesare. De altfel, municipalitatea are în plan modernizarea infrastructurii rutiere în zona industrială, având în vedere că aici se dezvoltă proiecte imobiliare rezidenţiale şi de afaceri, dar şi pentru că zona se leagă direct de centura Vâlcele - Apahida.

Specialiştii municipalităţii susţin că terenul a fost „rezervat” de primărie tocmai pentru lucrări de lărgire a străzilor din zonă, artere importante din oraş, iar măsura este una legală. Urbaniştii mai spun că în Regulamentul Local de Urbanism (RLU) se regăsesc mecanisme de compensare şi că municipalitatea şi proprietarul terenului pot ajunge la un consens care să fie atât în interesul public, cât şi al proprietarului.

„În aceste zone, având în vedere starea actuală, programe de reabilitare/ restructurare apar ca necesare pentru valorificarea importantului potenţial de dezvoltare economică şi urbană neexploatat. Terenul este afectat de o servitute de utilitate publică instituită pentru lărgirea str. Fabricii şi a Bd. Muncii. Servitutea de utilitate publică a fost instituită legal, conform legii nr. 350/2011, cu toate consecinţele ce decurg de aici.

Servitutea de utilitate publică instituită prin Planul Urbanistic General (PUG) are în vedere criterii deduse dintr-o viziune de ansamblu asupra dezvoltării oraşului, respectiv a tramei stradale majore. Funcţionalitatea sistemului de circulaţie e vitală. Din analiza situaţiei concrete rezultă că atât interesul public, cât și al deţinătorilor terenurilor pot fi materializate, armonizate, în interesul ambelor părţi. RLU propune mecanismele concrete de compensare", susţin urbaniştii din primărie.

În acest sens, experţii au propus respingerea plângerii companiei Terapia SA, iar consilierii locali au făcut întocmai în şedinţa de marţi.

Controversa terenurilor afectate de sevituţile publice 

PUG al municipiului Cluj-Napoca din 2014 conţine un articol, modificat ulterior, care interzice emiterea autorizaţiilor de construire pentru altfel de lucrări decât cele de utilitate publică. În articol se arată că „suprafeţele de teren grevate de servituţi de utilitate publică vor fi dezmembrate din parcelele iniţiale şi înscrise în cartea funciară cu destinaţia de teren rezervat pentru servitute de utilitate publică”.

În noiembrie 2017, Curtea de Apel Cluj (CAC) a decis definitiv, respingând un recurs al municipalităţii într-un alt dosar având ca subiect un astfel de teren aflat în proprietatea unei persoane fizice, că Primăria Cluj-Napoca este obligată să înceapă şi să finalizeze procedurile de transfer/ expropriere pentru cauza de utilitate publică, cu plata preţului/ unei juste şi prealabile despăgubiri.

De altfel, instanţa de la Tribunalul Cluj, a cărei decizie a fost declarată ca definitivă de CAC, aprecia că "această instituire de drept a unei zone de servitute de utilitate publică pe terenul lor, fără a exista acordul reclamanţilor, fără o decizie de expropriere, fără o justă şi prealabilă despăgubire reprezintă un abuz".

În plângerea pe care a depus-o, Terapia SA face referire tocmai la decizia instanţei şi solicită eliminarea acestei servituţi din RLU, având în vedere hotărârea CAC.