Primăria clujeană ține numele imobiliarilor la secret

Municipalitatea din Cluj-Napoca a decis să secretizeze numele persoanelor fizice care beneficiază de autorizație de construire în oraș.

Instituția clujeană invocă regulamentul european privind protejarea datelor cu caracter personal (GDPR) atunci când vine vorba de numele persoanelor fizice beneficiare ale autorizațiilor de construcție și nu publică numele acestora, conform Info Sud-Est.

”Autorizațiile de construire emise de către Primăria Cluj-Napoca (PCN) sunt publicate pe site, secțiunea locuire / autorizări construcții, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal. În conformitate cu GDPR, date cu caracter personal înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă („persoana vizată”).

O persoană fizică identificabilă este una care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale”, transmite biroul de presă al PCN.

Primăria Constanța a precizat că nu va mai face publice numele persoanelor fizice cărora le va elibera autorizații de construcție, invocând GDPR. Aceasta aplică anonimizarea numelor beneficiarilor doar pentru persoanele fizice, cele juridice fiind încă publice.

”Pe site sunt publicate toate autorizațiile, doar că în cazul celor emise pentru persoane fizice nu mai apare numele. Însă poți să îl afli la adresa de pe panou. Problema era că pe site informația era disponibilă pentru un număr nedefinit de persoane. Administrația actuală se străduiește să corecteze toate problemele ignorate până acum”, a declarat Alin Vintilă. purtătorul de cuvânt al instituției,

Primăria Iași nu publică numele persoanelor fizice, ci doar adresele unde urmează să aibă loc modificările pentru care sunt solicitate autorizațiile. Municipalitatea din Arad nu publică pe site-ul instituție nici numele persoanelor fizice, dar nici numele persoanelor juridice cărora le sunt eliberate autorizațiile de construcție. În schimb, cele din Timișoara, Oradea, Brașov, Sibiu, Craiova, Tulcea publică atât numele persoanelor fizice, cât și numele persoanelor juridice care obțin autorizații de construcție.

Mass-media, băgată la grămadă

Prevederile GDPR sunt controversate și deseori aplicate subiectiv. Instituțiile abuzează sau invocă pretextul GDPR pentru a bloca accesul la informații de interes public. Jurnaliștilor li se blochează cel mai des accesul la astfel de informații prin invocarea GDPR, deși articolul 85 din regulament include o derogare - excepția jurnalistică. “UE a prevăzut necesitatea unui echilibru între prevederile GDPR, ce au ca scop protecția datelor personale și nevoia jurnaliștilor de a prelucra date pentru a putea informa publicul”, conform PressHub.