Primăria întârziată. Un proiect „adormit” din 2013

Primăria Cluj-Napoca este harnică la anunţat proiecte şi leneşă la executarea lor. Edilul Emil Boc dă vina pe firmele cu care lucrează, dar contractele prevăd sancţiuni. Rar am auzit ca vreo societate să fie arsă la bani. Am scris aici despre bike sharing sau ticketing, cu întârzieri uriaşe. Podul Nadăş s-a finalizat cu şapte luni întârziere. Sunt doar câteva exemple dintr-o multitudine.

Iată încă unul: în 2013, primarul anunţa că va demara un amplu proiect de refaţadizare a clădirilor Clujului. Aproape 1.000 de imobile erau cuprinse în program, iar primarul se arăta inflexibil la suspinele pensionarilor cu case în centru, care nu îşi permiteau să le retencuiască. 

„80% din finanţare va fi asigurată de către proprietar, iar contribuţia noastră este de 20%. Primăria realizează lucrarea pe banii ei, iar proprietarii returnează banii, cei 80% din costul total, în maxim zece ani", declara Emil Boc în 2013.

Edilul şef anunţa şi amenzile pentru proprietarii încăpăţânaţi: între 4.000 şi 8.000 de lei. „În cazul în care nici după acordarea amenzilor nu se realizează lucrările, în baza legii, primarul poate veni în faţa Consiliului Local, iar în baza unei ordonanţe preşedinţiale se poate dispune efectuarea lucrărilor pe cheltuiala proprietarului. Până acum dădeam somaţie, amendă şi ne blocam aici. Acum legea ne permite să mergem mai departe", mai spunea Boc.

Municipalitatea a purces la etapizarea celor 956 de clădiri din proiect

2013-2014: 101 de clădiri din zona ultracentrală, străzile Eroilor, Piaţa Unirii, Memorandumului, Petru Maior, Napoca, Avram Iancu
2015-2016: 375 clădiri
2017-2018: 480 de clădiri

Suntem la mijloc de 2015 şi imobilele sunt tot ca acum doi ani. Chiar şi cele de pe Eroilor sau Napoca. La solicitarea ZIUA de CLUJ, Biroul Mass-Media al municipalităţii a dat următoarea explicaţie: „Primăria a iniţiat cel mai important proiect multianual de înfrumuseţare a oraşului: refaţadizarea clădirilor din centrul istoric al oraşului. Primăria a realizat o primă acţiune de inventariere a problemelor, iar proprietarii au fost notificaţi că au obligaţia de a-şi repara proprietăţile.

Primăria acordă facilităţi pentru realizarea lucrărilor de protejare şi intervenţie la astfel de clădiri. Astfel, proprietarii imobilelor degradate au posibilitatea de a realiza lucrările din resurse financiare proprii sau pot apela la sprijinul financiar rambursabil oferit de Primărie, practic un program de împrumut cu rambursare eşalonată, în termen de 10 ani.

Până în prezent, şase imobile au documentaţia completă, întocmită în conformitate cu cerinţele din legea nr. 153/2011 şi din HCL 358/2013 şi urmează să fie iniţiate procedurile necesare, iar pentru alte şapte imobile s-au cerut autorizaţii de refaţadizare pe cheltuiala proprie (spre exemplu, Academia de Muzică)".