Primăria scoate din sertar proiectul centurii de sud, Mănăştur - Someşeni

Singura soluţie pentru a degreva centrul oraşului de trafic constă în realizarea celor două proiecte de centuri ocolitoare, de sud şi de nord. Primarul Emil Boc spune că începând de anul acesta va reactualiza documentaţia şi va demara procedura de expropriere, astfel încât din 2014 să poată să accesze fonduri europene pentru execuţia centurii de sud. Mai departe, va fi rolul CNADNR să se ocupe să realizeze centura de nord, iar în sensul acesta parlamentarii clujeni ar trebui să facă lobby pe lângă ministrul priectelor de infrastructură, Dan Şova.

Primarul Emil Boc este de părere că proiectele centurilor ocolitoare trebuie realizate, iar în sensul acesta spune că are şi soluţii. În primul rând, centura de sud va putea fi realizată din fonduri europene, spune Boc, odată cu începerea noului exerciţiu bugetar al Uniunii Europene (2014). "Dacă ne dorim un centru degrevat de trafic, pe care să-l pietonalizăm în mare parte, atunci trebuie să oferim alternative. De aceea mi-am propus ca anul acesta să relansăm proiectul centurii de sud. Mai există şi proiectul centurii de nord, dar de acesta dispune Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Bine ar fi ca pentru acesta centură să avem sprijin din partea parlamentarilor clujeni. Mă aştept ca ei să intervină pe lângă ministrul lucrărilor publice, astfel încât acest obiectiv să fie finanţat. În ce ne priveşte, noi ne vom ocupa să realizăm proiectul centurii de sud", a spus edilul Clujului.

Pentru realizarea centurii de sud, Primăria are posibilitatea de a accesa fonduri europene. "Dacă vom face studiul de fezabilitate şi vom finaliza şi procedura de expropriere, avem şansa ca din 2014 să putem aplica pentru accesarea de fonduri europene. Mi-am propus ca de anul acesta să începem să ne punem la punct documentaţia, mai ales că traseul acestei centuri ocolitoare este prevăzut şi în Planul Urbanistic General", a comentat Boc. Traseul centurii Mănăştur - Someşeni, a fost analizat de Direcţia de Urbanism a Primăriei încă din 2007, la propunerea arhitecţilor de la societatea Proinvest Târgu-Mureş şi de cei de la firma clujeană Experiment Proiect. Centura se împarte în trei tronsoane: Mănăştur Sud - Calea Turzii, Calea Turzii - Borhanci şi Borhanci - Someşeni, care, prin intermediul a şapte noduri rutiere, urmau să facă legătura cu principalele străzi din cartierele clujene.

Per total, acest inel de ocolire ar urma să ocupe aproximativ 30-40 de hectare (circa 20 de km, lăţime de 23 de m), dintre care, 19 hectare se află pe terenul Livezii Palocsay, aflat în administrarea Staţiunii de Cercetare Cluj. Calea Turzii, Făget, Mănăştur sau strada Câmpului sunt arterele care ar urma să fie legate de această ocolitoare. În privinţa variantei de nord, de care dispune CNADNR, traseul proneşte de la nodul care întretaie prelungirea Bulevardului Eremia Grigorescu înspre comuna Floreşti, merge spre nodul Baciu, ocoleşte pe la nord cartierul Lomb până la nodul Chinteni, de acolo merge către est, ocolind tot pe la nord şi cartierul Tineretului, până la nodul Apahida.