Primele venituri de pe urma stadionului, din închirierea spaţiilor de sub tribune

Consiliul Judeţean pregăteşte trei variante pentru administrarea Cluj Arena după modelul marilor stadioane din Europa: Allianz Arena, Amsterdam Arena, Olimpico sau Giuseppe Meazza.

 Valoarea chiriilor percepute pentru spaţiile de sub tribune şi strategia de administrare a Cluj Arena ar putea fi lăsate în sarcina unei societăţi private.

 

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a declarat că, în această toamnă, va iniţia o dezbatere privind modul în care va fi administrat noul stadion al Clujului. “Imediat ce va fi inaugurat, stadionul va începe să genereze cheltuieli. încă din prima zi, cineva va trebui să achite diverse costuri – salarii, întreţinere, curăţenie, dotări, electricitate, încălzire etc.”, a afirmat Tişe.

 

CJ are în vedere trei variante pentru administrarea Cluj Arena. în primul rând, există soluţia ca  stadionul să fie manageriat de Regia Autonomă de Administrare a Patrimoniului Public şi Privat (RAADPP), aflată în subordinea CJ. “însă aceasta ar presupune să facem angajări de personal, să asigurăm dotarea regiei. Stadionul trebuie să aducă profit judeţului, iar cineva trebuie să se ocupe de la îngrijirea gazonului la ticketing. Puţin probabil ca toate acestea să le poată face regia noastră, în primul rând pentru că nu ne permitem să mai facem angajări”, a explicat Tişe de ce această versiune ar avea puţine şanse de reuşită.

 

în al doilea rând, ar exista sistemul de administrare privată, în care CJ ar menţine doar un control minim asupra preţurilor de închiriere practicate de administratorul stadionului, pentru a proteja organizaţiile sportive clujene finanţate din fonduri publice, urmând să încaseze şi o redevenţă. A treia variantă presupune un sistem mixt, în care CJ înfiinţează împreună cu un partener privat o societate care se va ocupa de administrarea Cluj Arena.

 

“Partenerul privat ar urma să facă aproape toată munca, noi vom participa în societate doar pentru a menţine un control asupra evenimentelor care vor fi organizate pe stadion, a preţurilor pentru închirierea arenei şi a spaţiilor de sub tribune pentru cluburile sportive”, a detaliat Alin Tişe.

 

Preşedintele CJ a anunţat că o delegaţie oficială a administraţiei judeţene se va deplasa, în următoarele luni, la Roma sau la Milano, acolo unde sistemul de administrare a arenelor Olimpico, respectiv Giuseppe Meazza este unul mixt. “Nu trebuie să inventăm noi apa caldă. Este suficient să vedem cum au procedat alţii înaintea noastră. Vrem să mergem acolo, să mă lămuresc la faţa locului cum funcţionează acest sistem de administrare a arenelor sportive”, a declarat Tişe.

 

La rândul său, vicepreşedintele CJ, Radu Bica, a anunţat că, pentru ca stadionul să se poată autofinanţa şi chiar să aducă profit, e nevoie de specialişti în materie de administrare. “Va fi foarte scump de întreţinut un stadion de 30.000 de locuri. Va trebui gestionat foarte bine, pentru că noi nu vom mai putea cheltui bani publici şi nici nu ne mai dorim asta. Ne gândim la o formă de parteneriat cu un privat”, a afirmat vicepreşedintele CJ.

 

Cel mai probabil, se va intra într-o asociere. “Există varianta de a înfiinţa o nouă firmă, în care şi CJ să deţină o anumită cotă parte. Dar asta rămâne să decidem în plen, alături de consilieri”, a spus Bica.

 

împărţirea spaţiilor de sub tribune se face în funcţie de chiria pe care este dispusă să o achite fiecare secţie sportivă. Chiar dacă mai este aproape un an până când stadionul municipal va fi terminat, CJ face deja planuri legate de încasările ce ar trebui să-i revină din închirierea spaţiilor. Primele vizate sunt organizaţiile sportive de la nivel de judeţ, ce urmează să ocupe o parte din zona de sub tribune.

 

“în proiect a fost prevăzută încă de la început compartimentarea acestor spaţii, însă acestea nu puteau fi realizate fără a ne consulta în prealabil cu  Direcţia Judeţeană de Sport. Fiecare organizaţie sportivă va plăti chirie în funcţie de mărimea suprafeţei pe care o va ocupa, iar noi trebuie să avem siguranţa că îşi vor putea permite aceste spaţii”, a explicat Bica.

 

Acesta s-a întâlnit ieri cu directorul Direcţiei Judeţene de Sport, Aurora Dragoş, susţinând că au fost fixate suprafeţele pentru fiecare secţie sportivă în parte. “Faţă de ce era prevăzut iniţial, ni s-a cerut ca pentru secţia de atletism a Clubului Sportiv Universitatea să mai oferim 100 mp, pentru că are nevoie şi de o hală pentru depozitarea echipamentelor.

 

Astfel, în total, atletismul va avea 1.315 mp, în care intră şi vestiarele, o sală de forţă şi duşurile, atât pentru fete, cât şi pentru băieţi. în schimb, ni s-a cerut să «scoatem» spaţiile destinate secţiilor de ciclism, lupte şi tenis de masă. Conform datelor de la Direcţia de Sport, aceste secţii mai deţin spaţii în altă parte”, a afirmat Bica. Secţia de judo are nevoie de 211 mp, secţia de haltere, de 190 mp, iar secţia de culturism, de 178 mp.

 

Sub tribunele noii arene va exista şi un muzeu de sport, pe o suprafaţă de 170 mp. “în aceste condiţii, compartimentarea va putea demara imediat. Cam din august, constructorul va începe să lucreze la partea de interior a stadionului, pentru că lucrările de structură sunt aproape finalizate”, a apreciat vicepreşedintele CJ.

 

Stadionul, scump de administrat

 

Conform unor calcule preliminarii efectuate de administraţia judeţeană, costurile pentru întreţinerea şi operarea Cluj Arena pot depăşi un milion de euro pe lună în condiţii de utilizare a stadionului la capacitate maximă – organizarea în acest interval a mai multor competiţii sportive, meciuri de fotbal, concerte şi expoziţii.