PSD Cluj a rămas fără consilier judeţean validat. Trebuie să vină cu hârtie de la Dragnea

Plenul Consiliul Judeţean (CJ) Cluj urma să valideze în şedinţa de joi mandatul unui nou consilier judeţean al PSD Cluj, care trebuia să intre în locul fostului consilier judeţean Vasile Ilea, ales senator în toamna lui 2016.

În mod normal, în această situaţie, următorul candidat al PSD Cluj de pe lista pentru CJ Cluj trebuia să fie propulsat în forul judeţean. Numai că lucrurile s-au complicat în momentul în care următorul supleant Ilarie Ivan a renunţat înainte de validare la calitatea de consilier judeţean iar PSD Cluj a decis să nu acorde mandatul următorului suplean, o doamnă pe nume Szabo Ibolya.

Szabo Ibolya a candidat pe listele PSD Cluj, dar de fapt fusese pusă din partea fostului aliat al PSD, UNPR. De altfel doamna Szabo este consilier economic al preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj, Ştefan Dimitriu, lider al vechiului UNPR Cluj, înainte de fuziunea cu PMP.

Pentru a-şi păstra funcţia de consilier judeţean pentru un vechi militant al partidului, Viorel Luca, următorul supleant, conducerea PSD Cluj a decis să o excludă din partid pe Szabo Ibolya. Motivul oficial al excluderii este lipsa de activitate politică a acesteia în rândul organizaţiei.

Deşi exista un proiect de hotărâre redactat de conducerea executivă a CJ Cluj pentru validarea lui Viorel Luca, în raportul Direcţiei Juridice anexat la acest proiect, se menţiona explicit că pentru invalidarea mandatului doamnei Szabo Ibolya mai este nevoie, pe lângă decizia PSD Cluj de excludere, ca “până la data invalidării mandatului pentru ocuparea locului vacant în cauză, conducerea centrală a partidului politic în cauză, respectiv a PSD, să infirme, în scris, faptul că respectivul candidat-supleant face parte din acest partid politic.” Juriştii CJ Cluj au invocat nişte decizii ale Biroului Electoral Central legat de această procedură.  

Ori cum acest lucru nu s-a întâmplat, preşedintele CJ Cluj Alin  Tişe a retras proiectul de pe ordinea de zi, spre nemulţumirea PSD.

Liderul consilierilor PSD, Remus Lăpuşan, a criticat faptul că în comisia de validare  a forului judetean Viorel Luca a primit un aviz favorabil, iar după aceea CJ Cluj nu a mai trecut la validarea acestuia.  

 Liderul interimar al PSD Cluj Horia Nasra a criticat şi el în termeni duri faptul că Viorel Luca nu a fost validat consilier judeţean, acuzând faptul că “la şedinţa Consiliului Judeţean Cluj din 29 martie 2018, funcţionarii instituţiei, sub directa coordonare a  majorităţii liberale, au decis în premieră naţională, SĂ PRIVEZE DREPTUL unui membru PSD să devină consilier judeţean.”

 Nasra a prezentat într-un comunicat de presă o întreagă pledoarie juridică în favoarea afirmaţiilor sale, din care redăm mai jos un fragment:  

“Raportat la aplicativitatea Hotărârilor Biroului Electoral Central nr.130/2008 și nr.221/2008 precizăm faptul că nu ne sunt opozabile, fiind un acte lipsite de valabilitate. Din punct de vedere al efectelor actelor normative Hotărârile Biroului Electoral Central nu mai sunt valabile deoarece au fost încheiate în baza Legii nr. 67 din 25 martie 2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale abrogată de Articolul 136, Capitolul VI, Titlul I din Legea nr. 115 din 19 mai 2015.

           La momentul emiterii Hotărârilor Biroului Electoral Central acestea erau întemeiate pe art.37 alin.(1) lit.c din Legea nr. 67 din 25 martie 2004 respectiv „asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora”. Ori conform art.4 alin.(3) din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative  „actele normative date în executarea legilor, ordonanțelor sau a hotărârilor Guvernului se emit în limitele și potrivit normelor care le ordona”.

          Deci, în cazul în care se abrogă actul normativ primar care a constituit temei pentru emiterea unui act normativ de reglementare secundară, de la data intrării în vigoare a actului de abrogare încetează a mai exista temeiul legal al emiterii actului de reglementare secundară. În consecinţă, de la momentul intrării în vigoare a actului normativ de abrogare încetează, ca urmare a ieşirii din vigoare a actului de reglementare primară abrogat, nu numai efectele acestui act, dar şi efectele actului normativ de reglementare secundară, întrucât a încetat temeiul juridic primar (actul de reglementare primară abrogat) al acestuia.

          Principiul de drept a fost consacrat inclusiv prin hotărâri ale instanţei judecătoreşti supreme. Astfel, prin Decizia nr. 230/23.01.2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că un act administrativ cu caracter normativ nu mai poate produce efecte după abrogarea legii în temeiul căreia a fost emis, astfel încât acţiunea promovată împotriva acestuia pe calea contenciosului administrativ, trebuie respinsă ca lipsită de obiect.”