Quatro Eco în derivă. Directorul şi-a dat demisia, la două luni de la instalare
- Scris de Ionel Lespuc
- 06 Dec 2016, 21:44
- Administraţie
- Ascultă știrea
Situaţia firmei de salubritate Quatro Eco Salub a ajuns la disperare. Din cauza datoriile mari şi care continuau să crească în fiecare lună, singura soluţie identificată de directorul societăţii, jurnalistul Florin Otrocol, a fost aceea ca toate primăriile acţionare să accepte o majorare a capitalului social. Cu banii obţinuţi, Otrocol intenţiona să cumpere maşini de gunoi, pentru că actualele utilaje sunt mai mult în service şi nu fac faţă transportului deşeurilor la Oradea.
Quatro Eco Salub are ca acţionare consiliile locale din Floreşti, Gilău, Căpuşu Mare şi Măguri-Răcătău. Convocate de îndată marţi, consiliile locale ale acestor localităţi au trebuit să decidă în legătură cu majorarea capitalului social. Propunerea a fost votată în unanimitate la Gilău, Căpuşu Mare şi Măguri-Răcătău, dar a picat la Floreşti. În cea mai mare comună din ţară, majorarea de capital a întrunit majoritatea simplă, însă avea nevoie de o majoritate calificată, adică două treimi.
Ca urmare a acestui vot, directorul Quatro Eco Salub, Florin Otrocol, şi-a înaintat demisia.
"Din cauza faptului că nu s-a votat capitalizarea, personal consider că s-a dat un vot de blam şi persoanei mele. Sunt genul principial si consider căeste momentul unui gest de onoare, asa cum am promis, respectiv am demisionat verbal, urmând ca în cursul dimineții să-mi depun şi în scris demisia. Vă asigur că noaptea nu va schimba nimic. Le urez succes celor care vor rămâne să lupte pentru cauza lor. Demisia mea va fi în conformitate cu prevederile legii, adică voi fi la dispoziția comunităţilor locale, a societăţii, consiliilor locale şi AGA încă 30 de zile", a declarat Florin Otrocol, pentru ZIUA de CLUJ. Otrocol era în funcţie din 26 septembrie 2016.
Într-o postarede duminică de pe Facebook, Florin Otrocol a încercat să explice cum stau lucrurile la societatea de salubritate. „Din 26 septembrie, de când am fost numit, am căutat soluții de redresare a societăţii. Nicio decizie financiară nu s-a luat fără înștiințarea şi validarea de către AGA (Adunarea Generală a Asociaților). În prima mea zi de mandat, respectiv 27 septembrie, am primit vizita finanțelor publice, care s-a finalizat cu poprire pe conturi. Am solicitat eşalonarea datoriilor, lucru care s-a rezolvat abia marţi, 29 noiembrie. Până atunci, societatea a avut conturile blocate. Am eşalonat şi datoriile cele mai mari, inclusiv la Salprest Rampă, rampa privată a Clujului. Acel protocol de eşalonare nu a putut fi respectat întocmai din lipsă de lichidităţi. De când am acceptat acel protocol am atras atenția tuturor că va fi greu de respectat, lucru care s-a şi întâmplat. Nu le pot reproşa din acest punct de vedere nimic celor de la Salprest Rampă, o societate comercială care funcționează pe regulile financiare comerciale şi ca atare nu poate suporta depozitarea deșeurilor fără plata acestora. De aceea, din 23 noiembrie, deșeurile se duc la Oradea. Parcul auto este învechit şi prezintă mari probleme. Nu este săptămână în care măcar o mașină să nu fie în service. La un moment dat, am lucrat timp de două săptămâni numai cu două mașini din şase, colectând în jurul a 15-18 tone de gunoi zilnic, în condițiile în care pe raza comunelor se produc zilnic între 35 şi 40 de tone de deşeuri. Aşa s-a ajuns în aceasta situaţie. Ca atare, din lipsă de lichidităţi şi din nereuşita colectării debitelor (restanţelor financiare) - etapă la care lucrăm intens, societatea nu poate lucra la supracapacitate pentru a colecta și restanţele. La acest moment lucrăm la capacitate maximă, ceea ce înseamnă colectarea a ceea ce se produce zilnic, fără posibilitatea de a colecta şi restanţele", a spus directorul Quatro Eco Salub.
Situaţia gunoaielor a degenerat din cauză că, la nivelul judeţului Cluj, nu s-a reuşit încă realizarea unui Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID). Clujul a primit finanţare europeană pentru acest proiect, în valoare de 60 de milioane de euro, dar este departe să îl fi dus la bun sfârşit, deşi SMID ar fi trebuit să fie dat în folosinţă în 2014.