Războiul plăcuțelor bilingve continuă. Scandalul a avut ecouri și în Consiliul Local

Războiul plăcuţelor bilingve ia amploare la Cluj-Napoca. Municipalitatea clujeană a câştigat definitiv procesul intentat de o fundaţie care sprijină drepturile maghiarilor în Europa, însă controversele sunt departe de a fi date uitării: acum, un grup de iniţiativă sare la gâtul Primăriei, iar scandalul a avut ecouri și în ședința de Consiliu Local.

Instanța a decis că Primaria Cluj-Napoca nu este obligată sa monteze plăcuțe bilingve la intrările și ieșirile din oras, însă situația este departe de a fi rezolvată. În acest moment, războiul plăcuțelor continuă, iar discuțiile în contradictoriu legate de acest subiect au încins spiritele și în ședința ordinară din luna februarie a Consiliului Local.

Consilierul local UDMR Csoma Botond i-a reproşat primarului Emil Boc că Primăria a declarat recurs la decizia Tribunalului Cluj, care obliga autorităţile locale să amplaseze plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în oraş.

"Cunoaștem toți ce s-a întâmplat zilele trecute: o asociație a promovat o acțiune în justiție prin care a dorit să oblige Primăria Cluj-Napoca să afișeze și în maghiară denumirea municipiului (La începutul lunii iulie 2014, Tribunalul Cluj a admis cererea formulată de preşedintele fundaţiei "European Committee Rights Hungarians Central Europe", Landman Gabor, la iniţiativa unei studente la Drept, Izabella Szocs, prin care obliga municipalitatea să amplaseze plăcuţe bilingve la intrările în oraş, n.red.). În primă instanță această asociație a câștigat, după aceea Primăria a făcut apel împotriva acestei decizii. Eu cred că atâta timp cât Primăria face apel împotriva unei decizii de a afișa și în limba maghiară denumirea municipiului, această chestiune denotă faptul că multiculturalismul la Cluj este un concept gol și fără conținut. Nu ne putem lăuda că suntem un oraș multicultural atâta timp cât promovăm o acțiune în justiție, de fapt, împotriva multiculturalismului și împotriva limbii maghiare în spațiul public, că nu am cum altcumva să interpretez această acțiune a Primăriei Cluj-Napoca. E ridicol să spui că un oraș este multicultural, dar pe de altă parte să spui că trebuie să te aperi în justiție împotriva denumirii maghiare a municipiului", a explicat Csoma Botond.

În replică, primarul i-a explicat care a fost motivul pentru care municipalitatea a atacat decizia instanței și a vorbit despre un proiect care va fi implementat în 2015 și care va presupune mesaje de întâmpinare la intarea în Cluj-Napoca în cinci limbi de circulație internațională.

"Aș vrea ca această dimensiune europeană a orașului să nu fie afectată pentru că e importantă, dar noi trebuie să fim convinși că lucrurile pe care le facem sunt în concordanță cu legea, asta este cel mai important. Am considerat pe bună dreptate că de vreme ce Consiliul Local a luat decizia să amplasăm mesaje în cinci limbi de circulație la intrările în oraș, orice alt demers e lipsit de sens. Dacă CL a luat această decizie împreună cu Capitala Culturală Europeană, a fost aprobat concursul de soluții pentru amplasarea indicatoarelor în cinci limbi de circulație internațională la intrarea în municipiu, în aceste condiții am considerat, pe bună dreptate, că orice alt demers nu are sens din moment ce am aprobat proiectul în cinci limbi, de ce să limităm la două? Și atunci am considerat că dimensiunea multiculturală a orașului este reprezentată de acest concurs de soluții și care stă la însemâna dumneavoastră să îl vedeți începând de luni când expiră termenul de depunere a ofertelor, până acum au fost două oferte", a spus Boc.

Pe de altă parte, decizia instanţei în procesul intentat de Fundaţia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe a fost definitivă. Reprezentanţii primăriei spun că recensământul din 2012 arată că populaţia de etnie maghiară are în Cluj-Napoca o pondere de 15,7 % și prin urmare nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru amplasarea plăcuţelor bilingve.

"Nu ati știut nici dumneavoastră, nici noi de acea acțiune în justiție, nu a fost depusă nici cu consimțământul dumneavoastră, nici nu ne-a întrebat cineva pe noi, a fost o acțiune în justiție, iar Primăria a mers la fel ca de fiecare dată, s-a apărat conform prevederilor legale. Legea nu o negociem, dar putem să intervenim să arătăm acest caracter multicultural al orașului", a explicat primarul.

Csoma Botond și-a susținut, în continuare, ideea prezentată la începutul ședinței, menționând că este de bun simț ca numele orașului să apară și în limbile minorităților care trăiesc în Cluj. Totodată, acesta a subliniat faptul că plăcuțele bilingve cu denumirea orașului nu au nicio legătură cu panourile cu mesaje în cinci limbi de circulație internațională.

„Eu din câte știu, municipiul are denumire în română, maghiară și germană. Nu știu în ce alte limbi mai putem să denumim orașul. Cred că trebuie să facem o distincție între mesajele în cinci limbi și plăcuțele cu denumirea municipiului, nu trebuie să facem o confuzie între ele. Ține de bun simț să afișezi numele orașului în limba minorităților. Cred că această chestiune nu ține de lege, de prevederile legale, nici de argumentele de tip ceaușist, ci doar de bun simț.", a adăugat consilierul UDMR.

În discuție au ținut să intervină și alți aleși locali. „Apreciez patetismul dumneavoastră în apărarea unei idei care vă este dragă, dar nu trebuie să săriți cu pumnul în gură. Îmi pare rău că o provocare a unei asociații civice a venit să ne răstoarne echilibrul pe care noi îl avem în CL. Ați cam sărit pârleazul făță de intervenția domnului primar", a precizat Pop.

Problema plăcuțelor bilingve a reapărut în atenția clujenilor în aceste zile după ce grupul de iniţiativă Musai-Muszaj a lansat un manifest în care denunță ipocrizia cuvintelor „toleranță" și „multiculturalitate" care domină discursul public al administrației orașului, în contextul în care cererea cetăţenilor maghiari privind montarea controversatelor plăcuţe bilingve a fost refuzată de repetate ori. Reprezentanții acestei mișcări au fost prezenți în sala de ședințe a CL, unde au ținut să ia cuvântul pentru a prezenta, atât în română, cât și în maghiară, nemulțumirile pe care le au.

"Denunțăm ipocrizia cuvintelor „toleranță" și „multiculturalitate" care domină discursul public al administrației orașului. Nu mai tolerăm ca administrația să vorbească despre multi- sau interculturalitate, în timp ce sabotează amplasarea unor plăcuțe bilingve/multilingve la intrările orașului. Considerăm ipocrizie și manevră politică ieftină faptul că primarul Emil Boc salută cetățenii orașului în limba maghiară în timp ce primăria nu implementează multilingvismul asumat în candidatura pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului și refuzăm să acceptăm în continuare acest tip de atitudine. Nu mai acceptăm sloganele conducerii orașului despre toleranță, multilingvism și multiculturalitate, cât timp acestea se dovedesc că au fost, sunt și rămân doar cuvinte goale", au menționat reprezentanții Musai-Muszaj.

În încercarea de a mobiliza cetăţenii să se alăture demersului de a convinge muncipalitatea locală să monteze plăcuțele bilingve la intrările orașului, membrii mişcării vor organiza şi un flashmob în centrul oraşului.

"În ultimii zeci ani am promovat politici care să nu ne dezbine, prin toleranță și respect am câștigat titluri europene. Avem nevoie de înțelegere și de a cauta lucruri care ne unesc. Aș face un apel să vă uitați la lucrurile care ne unesc. Politicienii n-au voie să incite ci să promoveze respectul și toleranța. Mă intristează că acest efort n-a fost înțeles. Eu n-am știut de acest proces. Trebuiau cei de la fundație să vină să discute înainte cu noi...", a menționat Emil Boc.