Video Scenarii pentru dezvoltarea urbanistică a Bulevardului Muncii, de la Podul Răsăritului la aeroport. Propunerile arhitecţilor

Primăria Cluj-Napoca a găzduit, joi după masă, o dezbatere publică online, pe tema realizării unui masterplan pentru zona de Nord a oraşului, adică a Bulevardului Muncii. 

''Este vorba despre o zonă de 397 hectare, de la Podul Răsăritului, la aeroport. De ce acestă dezbatere? Ne-am asumat, ca municipalitate, o planificare urbană, care să ţină cont de calitatea vieţii la Cluj, adică să punem în aplicare strategia de dezvoltare, care este în vigoare. Tocmai pentru a împiedica dezvoltarea haotică, avem destul exemple negative în jurul Clujului, nu spun că în oraş totul e perfect. Suntem la timpul potrivit pentru a da viziune. Enunţ doar 3 posibile soluţii: 1. masterplan (PUZ director) pentru circulaţiile auto, velo şi pietonale; 2. masterplan pentru circulaţia auto, velo şi pietonale + PUZ pentru dotări de interes public - parcuri, şcoli, sănătate şi cultură; 3. masterplan + PUZ circulaţii auto, velo şi pietonale + PUZ de restructurare, reconversie funcţională, precum şi pentru reorganizarea terenurilor libere de construcţii", a declarat edilul Emil Boc, în deschiderea dezbaterii. 

"Avem preponderent imobile unifamiliale, 3 zone industriale ale Fabricii de Cărămidă - în proces de restructurare, platforma Terapia, Sinterom, urmate de CUG. Toază zona CUG - 100 de hectare - e zonă industrială, care rămâne aşa, apoi avem UTR de locuinţe mixte şi terenuri foste sau actuale agricole, fără construcţii, după Emerson nu mai este nimic. Zona de parcuri reprezintă 25 de hectare la toate cele 397, foarte puţin. Există o singură şcoală, Liceul Tehnologic. Avem Universitatea Tehnică, un mic campus, în zona liceului. Alte dotări de interes public nu există. Tot amplasamentul este tangent Someşului, care nu este exploatat încă. În dreptul aeroportului, Someşului va suferi nişte modificări pentru dezvoltarea pistei. E interesant de discutat dacă platforma CUG merită reconversia funcţională", a explicat Daniel Pop, arhitectul șef al municipiului Cluj-Napoca.

Arhitectul Rareş Drăgan propune masterplan coordonator pe partea de infrastructură, care să aibă caracteristici - circulaţia şi conecitivitatea macro cu oraşul şi să propună o etapizare, în funcţie de cum evoluează densitatea teritoriului, după care împărţirea teritoriului pe loturi şi zone, care pot să ajungă la masa comisiilor de urbanism şi în care se va negocia în mod punctual contractelor de restructurare, după care identificarea teritoriilor pentru funcţiunile publice majore, fără spune nominal unde trebuie să fie un teatru sau o piscină, să lăsăm privaţii să negocieze. Documentul va intra în PUG-urile viitoare. Privaţii, în cadrul unui lot, intră într-un contract de restructuare şi pe fiecare UTR să se propună concursuri de arhitectură. 

"Sunt extrem de pozitiv la această iniţiativă. Este foarte bine să discutăm, că avem în faţă o complexitate care va trebui ajustată şi nu se va putea soluţiona pe scurt. Pornirea este favorabilă. Este absolut necesară o analiză care să ne spună ceva mai detaliat lucruri care se văd şi nu se văd despre fenomentele întâlnite în acestă zonă. Ar trebui să ne conducă la o viziune care să dea tema de planificare şi planificarea ulterior să implementeze această viziune. Nu trebuie să confundăm strategiile cu planificarea şi designul. Ele trebuie integrate. Este o chestiune extrem de importantă de a ţine cont de complexitatea zonei. Înclin spre o planificare care să nu se refere doar la infrastructura de mobilitate, trebuie să ştii cine circulă pe acolo şi de ce. Sunt cu totul pentru necesitatea de a face o formă de planificare care să răspundă intereselor de dezvoltare în mod cert, nesincronizate, pentru ce se întâmplă pe diferite zone, mai mici şi mai mari", a declarat arhitectul Şerban Ţigănaş. 

Arhitectul Eugen Pănescu a spus: "În zona neocupată de zona industrială sunt cele mai flexibile documentaţii, care să poată fi catalizatorul dezvoltării. Suntem în locul şi la timpul potrivit. Cred că trebuie tratate fiecare din aceaste zone după felul în care sunt azi şi după cum ne gândim că ar putea arăta în viitor. Sunt foarte diferite, au nevoie de instrumente diferite. Nu poţi trata la fel un câmp gol, cu zone unde sunt mulţi proprietari pe hale şi terenuri industriale. Modelele pe care le putem învăţa de la alte oraşe ne ajută şi le putem cala pe situaţia juridică de la noi".

"Să ne gâdim la acest spaţiu ca la unul care poate să soluţioneze mult mai multe probleme funcţionale ale oraşului. Eu aş opta pentru viarianta 3, ca să coordonăm toate interesele din perspectiva întregului oraş, cu un dialog mult mai public. Dacă avem perspective de analiză de la detaliu la ansamblu, pentru a vedea ce vor deservi aceste facilităţi, putem vedea şi invers. Cred că trebuie să ne mai întâlnim", a declarat Daniela Maier, preşedinte OAR. 

Conform edilului, 20 aprilie 2021 va fi data comunicării pentru soluţia privind Bulevardul Muncii. Până atunci, vor mai exista şi alte dezbateri publice. 

Amintim că ideea masterplanului a plecat de la un proiect prezentat de Arhimar Serv, în cadrul ședinței Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) şi anume, construirea unui ansamblu cu functiuni mixte (servicii/comert si locuire), avand regimul de inaltime S+P+4E+1R in UTR Lc, respectiv S+P+6E+1R in UTR M*.

Masterplanul pentru Bulevardul Muncii ar urma să fie realizat pe modelul Sopor, dar nu în detaliu, ci unul care să fie gata în 6 luni.  Mai multe detalii AICI!

Podul Răsăritului

Primarul Emil Boc a semnat contractul de execuțiepentru realizarea podului Oașului – Răsăritului, un proiect de 22 milioane de lei (4,5 milioane de euro). “Termen de realizare este de doi ani de la ordinul de începere a lucrărilor. Va intra la finanțare în bugetul pe 2021. Este un proiect extrem de important pentru traficul şi calitatea vieţii a celor ce locuiesc în zonă ”, a precizat Boc.

Asocierea Freyrom București (lider de asociere) – Procons Group – Costin şi Vlad Birou de proiectare – Integrated Road Solutions a câștigat licitația. Prețul ofertat a fost de 22,7 milioane de euro, plus taxa pe valoarea adăugată. 

Podul, cu o suprastructură metalică, va avea o lungime de 57 m, o lățime de 26 m, două piste de biciclete și două trotuare. Construirea podului și amenajarea intersecțiilor aferente vor contribui la fluidizarea traficului auto și la posibilitatea realizării unor activități economice și recreative în parcurile din zonă.

În prezent, arată reprezentanții primăriei, legătura între zona industrială Clujana și Piața Gării se face peste poduri aflate la distanțe destul de mari, ajungându-se astfel ca traficul să se intensifice pe artere rutiere care deservesc alte zone, oricum aglomerate.

Spaţiile verzi de pe Bulevardul Muncii includ şi Parcul Armătura

Patru oferte au fost depuse pentru licitaţia ce vizează transformarea malurilor Someşului, pe cel mai mic tronson inclus în masterplanul gândit de spaniolii de la Practica, proiect pe fonduri europene. Contractul este estimat la suma de 18 milioane lei.

Au depus oferte Nord Conforest, asocierile ACI Cluj (lider), SOCOT, Construcții Excavații DVF, Construcții Bihor, Paconstruct; Garden Center Grup (lider), DE Construct Project Consult, Ro-Verde Landscaping; Construct Mapcom (lider), CML.RO. Ofertele se află în evaluare tehnică şi financiară, iar câştigătorul va fi anunţat la final de august. Conform caietului de sarcini, investiţiile de modernizare vizează Parcul Armătura, Pârâul Nadăş şi strada Nădăşel. 

• Parcul Armătura - realizarea unui traseu pietonal şi ciclistic nou în lungul malului, modernizarea aleilor existente, podeţ pietonal şi velo peste pârâul Nadăş, rasteluri de biciclete, plantare arbori, sistem de iluminat modern, reabilitarea bazei sportive, chioşc de alimentaţie publică. 
• Pârâul Nadăş şi strada Nădăşel - modernizarea trotuarului sudic, pistă velo de la podeţul propus, plantare arbori, iluminat modern şi camere video, gradene spre apă. 

Reamintim că, în noiembrie 2018, Consiliul Local a votat un acord de parteneriat privind colaborarea dintre Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa și Municipiul Cluj-Napoca. Astfel, malurile râului Someșul Mic vor fi modernizate și dezvoltate conform concursului de soluții „Rethinking Someș”, câștigat de arhitecții spanioli de la firma Practica.