Se cere repunerea barierelor din prelungirea străzii Uliului, dar și un plan concret pentru protejarea pădurii Hoia

Se cere repunerea barierelor din prelungirea străzii Uliului, dar și un plan concret pentru protejarea pădurii Hoia

Asociația Societatea Organizată Sustenabil solicită primăriei repunerea barierelor din prelungirea străzii Uliului.

"1. când sunt repuse barierele din prelungirea străzii Uliului, spre Hoia și la Muzeul Satului, din moment ce nu mai sunt lucrări pe strada Uliului?
 
Amintesc că în urma unor petiții, proteste, propuneri de politici publice anterioare s-au pus bariere, cu un succes moderat, întrucât mașinile în lipsa camerelor de supraveghere le ocoleau și intrau în pădure. Ulterior, barierele s-au dat la o parte în urma unor noi surpări la strada Uliului, surpări survenite în urma unor autorizații de construire date greșit de primăria Cluj, pe un deal despre care se știe de mult că o ia la vale.
 
2. când e pus în dezbatere publică un studiu făcut de universitari și specialiști, cerut de societatea civilă și finanțat de primărie, care concluzionează că pădurea Hoia-Baciu și împrejurimile trebuie conservate mai bine prin acordarea unui statut de arie naturală protejată? Ce pași concreți a făcut primăria pentru ca strategia de protecție a pădurii să fie pusă în practică?
 
Subliniez că rolul strategiei e de a propune și un plan de acțiune pentru a diminua conflictele existente între dezvoltarea imobiliară sub pădure, mai ales în zona Donath Park, antropizarea pădurii în ultimele decenii, centura care afectează pădurea și dorința clujenilor pentru a fi sănătoși într-un cadru natural, fără zgomot, fără trafic auto, fără alte blocuri care blochează peisajul.
 
3. cum prioritizează strategia de Inel Verde Metropolitan pădurea Hoia și cu cât finanțează primăria transpunerea strategiei în anul 2026?
 
Amintesc că în urma dezbaterii pe buget, anul trecut, primăria a aprobat 1 milion de lei, atât pentru marcare de trasee, cât și pentru strategie, sumă oricum modică pentru un proiect de asemenea anvergură, care își propune o conexiune în rețea verde albastră și un inel pe zeci de mii de hectare. Dar banii nu au fost alocați de primărie, în ciuda faptului că o cercetare cantitativă arată că Inelul Verde este valorizat de cetățenii din zona metropolitană la nivelul centurii și peste metrou ca proiect de infrastructură eco'', transmite Adi Dohotaru, președinte Asociația Societatea Organizată Sustenabil ASOS. 

Comenteaza