Spitalul regional din Cluj. Studiul de fezabilitate, gata la sfârşitul anului

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că, la sfârşitul acestui an, vor fi încheiate studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale care se vor construi la Iaşi, Cluj şi Craiova. Fiecare dintre aceste unităţi medicale va avea între 800 şi 900 de paturi.

"Pot să spun cu certitudine că, în acest moment, am convingerea că aceste spitale se vor face pentru că toată lumea îşi doreşte acest lucru. Studiile de fezabilitate vor fi gata în trimestrul patru al acestui an şi vor fi depuse la Bruxelles. (...) În afară de designe-ul spitalelor, avem nevoie şi de partea de utilităţi, lucru care presupune implicarea autorităţilor locale, având în vedere că partea de infrastructură, drumuri, utilităţi ţine de administraţiile locale", a explicat Sorina Pintea.

Infrastructura din zonele respective este una de o importanţa majoră, care trebuie să se dezvolte în acelaşi timp cu spitalele.

"Este obigatoriu ca infrastructura din acele zone să fie gata pentru că în momentul în care spitalul intră în funcţiune, trebuie să aibă şi utilităţile funcţionale, deci se merge în paralele, inclusiv drumurile. Se fac PUZ-urile, extinderi de PUZ, aşa cum este cazul celui de la Cluj. Există nişte planuri foarte bine stabilite, deci, sunt lucrări care vor merge în paralel cu construcţia spitalelor", a adăugat ministrul Sănătăţii.

În acest sens, vineri după-amiază, Sorina Pintea a avut o întâlnire cu reprezentanţii ministerelor implicate şi cu şefii consiilor judeţene unde vor fi construite spitalele pentru a înaita lucrările pentru acest proiect.

Şi premierul Viorica Dăncilă a făcut apel, săptămâna trecută, către conducerile judeţelor Iaşi, Cluj şi Dolj pentru implicarea în construirea celor trei spitale

„O situaţie particulară o reprezintă spitalele regionale. M-am întors de la Bruxelles, iar ceea ce am discutat cu comisarul pentru politici regionale m-a îngrijorat foarte mult. De aceea, rog cei trei preşedinţi ai Consiliilor judeţene Iaşi, Cluj şi Dolj să se implice în deblocarea situaţiei terenurilor - şi aici mă refer la Cluj şi la Craiova, dar şi pentru dezvoltarea proiectelor de utilităţi publice, acces la amplasament, PUZ-uri şi alte obiective", a spus, săptămâna trecută, Dăncilă.

Potrivit OUG nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătăţii , publicată în Monitorul oficial cu nr. 190 din 01.03.2018, spitalul regional de urgenţă este definit ca fiind "spital clinic organizat cu o structură de specialităţi, având o platformă complexă de investigaţii şi intervenţii terapeutice clinice şi paraclinice, care asigură asistenţă medicală pentru cazurile medicale complexe, care nu pot fi rezolvate la nivelul judeţului sau al municipiului în care se află spitalul respectiv, precum şi pentru toate cazurile din judeţele arondate, care nu pot fi rezolvate definitiv la nivelul spitalelor judeţene, din cauza lipsei de resurse materiale şi/sau umane sau din cauza complexităţii cazului, în conformitate cu protocoalele în vigoare".

"Noi am creionat structura celor trei spitale regionale, care vor avea fiecare între 800 şi 900 de paturi, în funcţie de masterplanul de servicii medicale din zonele respective. Spitalul regional este un spital clinic, care cuprinde o structură de specialităţi diverse pentru a deservi ceea ce nu pot rezolva spitalele judeţene, cu o platformă de investigaţii complexe", a adăugat Pintea.

În ciuda eforturilor care se fac în acest moment, comisarul european Corina Creţu s-a arătat "îngrijorată" de situaţia actuală.

„Sunt foarte îngrijorată de evoluţia proiectelor privind spitalele regionale care au fost aprobate în luna iulie 2015. Din păcate, construcţia celor 3 spitale regionale (Iaşi, Craiova, Cluj - n.r) este unul dintre proiectele care înregistrează mari întârzieri. Având în vedere că, aşa cum arată lucrurile în prezent, este puţin probabil ca lucrările să înceapă în 2019, autorităţile naţionale trebuie să accelereze demersurile pentru finalizarea studiilor de fezabilitate şi începerea implementării cât mai curând posibil. Un proiect de o asemenea anvergură pentru România necesită toată atenţia celor implicaţi", a declarat Creţu, săptămâna trecută, potrivit unui comunicat de presă al Reprezentanţei Comisie Europene în România.

În vara anului trecut, fostul ministrul al Sănătăţii, Florian Bodog declara, în prezenţa comisarului european, că studiile de fezabilitate pentru aceste spitale vor fi gata până în luna martie a acestui an, ceea ce nu s-a întâmplat, riscând ca statul să pierdă finanţarea europeană.

"Nu am reuşit să recuperăm toată întârzierea, dar suntem, totuşi, în nişte limite rezonabile, adică, nu vom pierde banii, ceea ce este foarte important în acest moment. Parţial, finanţarea este oferită prin Programul Operaţional Regional şi nu am recuperat în totalitatea întârzierile, dar ne mişcăm destul de repede", a subliniat Sorina Pintea.

Pe lângă întârzierile înregistrate de luni bune, construcţia spitalelor este presată şi de un termen limită. Recepţia acestor spitale regionale trebuie să fie făcută până în anul 2023, atunci când se va face ultima cerere de plată, aceasta fiind una dintre condiţii atunci când s-au negociat banii europeni.

Întrebată ce se va întâmpla dacă România nu va respecta angajamentul în acest sens, ministrul Sănătăţii a răspuns: "Nu cred că se pune problema la modul acesta. (...) Avem foarte mare nevoie de aceste spitale, încă din momentul în care au fost proiectate şi s-au făcut primele studii de fezabilitate, s-a ajuns la concluzia că este nevoie. Actul medical nu constă doar în priceperea şi empatia medicului, ci trebuie să fie un complex de împrejurări care oferă un act medical de calitate. În acest moment, avem nevoie de aceste spitale tocmai pentru asta. Acum este foarte important că toată lumea, tot spectrul politic a înţeles că avem nevoie de aceste spitale".

Pe lângă nevoia şi utilitatea lor pentru pacienţii din aceste zone ale ţării şi nu numai, ministrul Sănătăţii a explicat că aceste spitale regionale sunt încă un motiv în plus pentru medici şi personalul medical să rămână să profeseze în România.

"Împreună cu majorarea salariilor şi cu existenţa unei structuri de calitate, a unor dotări corespunzătoare îi va face să rămână în ţară. (...) În ceea ce priveşte numărul de posturi alocate este greu de spus pentru că nu s-a putut face o normare foarte clară pe locuri de muncă pentru că ne dorim să modificăm şi normativele existente în acest moment în domeniu, dar suficiente astfel încât să asigurăm locuri de muncă medicilor noştri", a mai menţionat şeful de la Sănătate.

Pentru construcţia acestor spitale, este nevoie de o investiţie de 300 de milioane de euro, dintre care, 150 de milioane de euro vor fi bani care vor veni de la Comisia Europeană, dar după ce România va prezenta studiile de fezabilitate pentru fiecare spital în parte.

În urmă cu trei ani, la începutul anului 2015, premierul de atunci, Victor Ponta, anunţa demararea acestui proiect comun împreună cu Comsia Europeană pentru construcţia celor trei spitale, dar, la momentul respectiv, se dorea câte 100 de milioane de euro pentru fiecare unitate spitalicească.

"Conform documentelor trimise la Comisia Europeană, avem alocaţi, în perioada 2014-2020, din fonduri europene, în jur de 100 de milioane de euro pentru fiecare dintre cele trei spitale regionale pe care noi le-am considerat importante, priorităţi, şi anume Iaşi, Cluj şi Craiova. (...) Vom face un proiect comun, un tip de spital regional, un proiect tip, care, după aceea, sigur, se realizează pe teren, cu sprijinul autorităţii locale, care trebuie să pună la dispoziţie teren, infrastructură şi confinaţare", a explicat, în urmă cu trei ani, Victor Ponta.