Foto Transformare spectaculoasă a unei zone industriale din Cluj-Napoca. Apar blocuri turn, școală, galerii, muzee

Este vorba de terenul aflat în zona industrială a Clujului la vest de gară, fiind în proprietatea companiei S.C. "Remarul 16 Februarie" S.A., fondată în anul 1870 ca atelier de cale ferată reparând la început vagoane de cale ferată și mai apoi locomotive cu abur.

Sub denumirea de „ELABORARE PUZ RESTRUCTURARE URBANA «REMARUL 16 FEBRUARIE»”, proiectul a fost prezentat, joi, în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (C.T.A.T.U) a județului Cluj. 

Suprafața totală a terenului este de aproximativ 60.000 mp. Atelierul de cale ferată din Cluj şi-a schimbat de mai multe ori denumirea de-a lungul existenței sale, în diferite perioade istorice purtând următoarele denumiri:
• 1870-1918: MAV Vasuti Mühelyek (Atelierul Căilor Ferate MAV)
• 1919-1928: Atelierul CFR
• 1929-1944: Inspecţia Atelierelor Principale CFR
• În perioada postbelică: Atelierul de Reparat Material Rulant, UMMR 16 Februarie, În perioada post-decembristă: IMMR 16 Februarie, iar în prezent Remarul 16 Februarie.

Potrivit documentației, zona construită este unul din cele mai importante ansambluri ale patrimoniului industrial clujean fiind protejată parțial din punct de vedere arhitectural și urban, având clădiri propuse pentru a fi clasate în lista monumentelor istorice. Clădirile/halele industriale sunt majoritatea construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea având caracter industrial, funcționând ca depoziție sau ateliere de reparații. Incinta industriala evidențiază o structura mediocră, dezordonată, rezultat al unor dezvoltări in timp nesistematice.

Societatea REMARUL, deși este o societate profitabilă, în prezent nu mai produce piese pentru repararea materialului rulant astfel există hale neutilizate, printre care hala cazangeriei (ceea mai valoroasă din punct de vedere arhitectural). Aceasta a fost golita de utilajele și aparatura existentă și închiriată unei firme romano-olandeze, care a părăsit-o anul trecut. Tendința societății REMARUL 16 Februarie este de a se retrage spre limita de vest a incintei, iar halele de la intrare vor rămâne neutilizate.

Accesul auto și pietonal pe teren se realizează in prezent pe str Tudor Vladimirescu. În perspectiva dezvoltării unor investiții pe terenul studiat, se propune un al doilea acces, pe un pod peste pârâul Nadăș, lucru care va asigura accesul/ ieșirea în/de la amplasamentul studiat în condiții de siguranță și fluență.

„Parcela se afla pe un ax major de interes al orasului, aflate în planificare sau dezvoltare (zona industrială Baciu, Parcul industrial Tetarom 1, Remarul, zonă gării centrale, Carbochim/Unirea, Clujana, Băile Someșeni, zona industrială Someșeni, aeroportul, Dezmir și Apahida). Poziția în cadrul orașului este una extrem de importantă, ce poate favoriza dezvoltarea
întregii zone, dezavantajele acesteia fiind amplasarea intr-o vale, intre 2 dealuri, fapt ce implică o vizibilitate redusă la imagine urbană”, se mai arată în memoriul tehnic.

Rezultatul implementării prezentei propuneri are ca scop, pe lângă reabilitarea și punerea în valoare a patrimoniului industrial existent, este acela de a crea un pol de interes pentru orașul Cluj Napoca (ex. utilizarea multifuncțională a Cazangeriei: halele devin spații destinate evenimentelor și expozițiilor).

Investiția se realizează în 3 etape:

Prin mixtul de funcțiuni se va reduce mișcarea populatiei spre zona centrala sau spre alți poli de interes. Dat fiind dimensiunea investiției, proiectul se dorește a fi realizat in 3 etape, pentru posibilitatea finanțării acestuia de către beneficiar si gestionarea traficului auto:

1. Prima etapă în zona nord-vestică cu realizarea podului peste Nadăș prin reabilitarea Halei Forja (funcțiunea de învățământ- E6) și două clădiri noi: un turn cu h max 100m având funcțiunea de locuire si servicii (L1) si adiacent halelor de locomotive o clădire aliniată la cornișa existenta cu funcțiuni mixte: comerț si servicii (L3).
2. Etapa 2: reabilitarea Cazangeriei, construirea turnului de pe latura nordica cu h max 80m (L2) , cladire L7 SI L5 cu h max. 28m.
3. Etapa 3: Reabilitarea halelor Atelierele de locomotive (E4) si noi clădiri cu funcțiuni mixte (L4) cu h max 80m.

„Realizarea investiției duce la regenerarea urbana si păstrarea patrimoniului industrial Clujean, prin reabilitarea și nefuncționarea clădirilor industriale, apariția de imobile noi și amenajarea spațiului exterior pentru publicul larg si prin noi legaturi cu orasul. Conceptul proiectului este acela de regenerare urbană prin refolosirea clădirilor industriale pentru numeroase activități publice sau private.

Combinarea arhitecturii vechi cu cea nouă și crearea unei noi comunități bazată pe sufletul unei structuri existente este un concept dovedit ca fiind unul de succes deja. Putem analiza proiecte din Barcelona, Varșovia, Londra, Milano, Madrid și Bruxelles, acolo unde aceste inițiative au transformat o zonă pustie în noi hub-uri urbane vii.

Investiția va aduce venituri directe la bugetul local sub formă de taxe si impozite pe proprietate - pentru imobilele ce se vor realiza pe teren și sub forma de impozit - pe salariile viitorilor angajați ai acestei investiții. Prin realizarea acestei investiții se creează locuri de muncă noi cu consecințe deosebite pentru starea de spirit a populației, pentru nivelul de trai și pentru încurajarea altor investitori”, se arată în justificarea investiției.

Ce au decis urbaniștii clujeni

Arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, cel care a condus ședința de urbanism, a propus ca proiectul să fie discutat într-o ședință comună cu reprezentanții primăriei Cluj-Napoca.

„Părerea mea este că trebuie mai multă zonă verde. Se mai poate tăia din parcări. Nu am o problemă cu regimul de înălțime. De asemenea, să țineți cont de continuarea mobilității pe malul Nadășului. Aceste discuții trebuie avute într-o comisie comună cu cei de la municipiul Cluj-Napoca. Vom amâna pentru astăzi un vot. Din punctul meu de vedere nu este o problemă avizarea acestui proiect, ținând cont de observațiile făcute”, a transmis Salanță.