Transformarea impresionantă a unei zone industriale din Cluj-Napoca a primit OK-ul urbaniștilor. Apar blocuri turn, școală, galerii, muzeu

Este vorba de terenul aflat în zona industrială a Clujului la vest de gară, fiind în proprietatea companiei S.C. "Remarul 16 Februarie" S.A., fondată în anul 1870 ca atelier de cale ferată reparând la început vagoane de cale ferată și mai apoi locomotive cu abur.

Sub denumirea de „Demolare construcții existente parazitare și elaborare PUZ pentru restructurare urbană”, proiectul a fost prezentat, joi, în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și de Urbanism (C.T.A.T.U) a județului Cluj. 

Suprafața totală a terenului este de aproximativ 60.000 mp. Atelierul de cale ferată din Cluj şi-a schimbat de mai multe ori denumirea de-a lungul existenței sale, în diferite perioade istorice purtând următoarele denumiri:
• 1870-1918: MAV Vasuti Mühelyek (Atelierul Căilor Ferate MAV)
• 1919-1928: Atelierul CFR
• 1929-1944: Inspecţia Atelierelor Principale CFR
• În perioada postbelică: Atelierul de Reparat Material Rulant, UMMR 16 Februarie, În perioada post-decembristă: IMMR 16 Februarie, iar în prezent Remarul 16 Februarie.

Potrivit documentației, zona construită este unul din cele mai importante ansambluri ale patrimoniului industrial clujean fiind protejată parțial din punct de vedere arhitectural și urban, având clădiri propuse pentru a fi clasate în lista monumentelor istorice. Clădirile/halele industriale sunt majoritatea construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea având caracter industrial, funcționând ca depoziție sau ateliere de reparații. Incinta industriala evidențiază o structura mediocră, dezordonată, rezultat al unor dezvoltări in timp nesistematice.

â

Caracterul actual

În prezent activitatea industrială se desfășoară doar în anumite corpuri de clădire de pe amplasament, o parte semnificativă a imobilelor fiind azi neutilizate și în stare de degradare. Modul de ocupare a parcelei a rezultat din stricta necesitate funcțională, fără a avea un raționament ferm sau vreo planificare anterioară.

Dintre imobilele prezente pe amplasament, corpurile de cladire E4 Hala Locomotive - și E1-2-3 Cazangeria au fost identificate ca având valoare de patrimoniu prin PUG mun. Cluj-Napoca și studiul istoric realizat ca suport pentru prezenta documentație în timp ce corpurile E6 – Hala Forja și E5 – Hala sudura au fost considerate valoroase din punct de vedere estetic, acestea din urmă fiind păstrate și integrate în conceptul propus.

Amplasamentul este complet echipat din punct de vedere al rețelelor edilitare și conectat la infrastructura de transport CFR și la străzile mun. Cluj-Napoca. Toate aceste elemente sunt în stare tehnică satisfăcătoare și functionale.

Caracterul propus

Prezenta documentație propune schimbarea caracterului funcțional al amplasamentului din activități industriale în funcțiune mixtă - activități de comeț, servicii, învățământ, locuire colectivă, activități culturale și alimentație publică, spații verzi și loisir, parcaj subteran.

Imobilele de patrimoniu și cele cu caracter estetic deosebit se vor păstra, se vor reabilita și vor găzdui funcțiuni noi adaptate la necesitățile actuale ale orașului în timp ce imobilele parazitare existente pe amplasament se vor desființa.

Cladirile noi vor asigura un cadru echilibrat care să pună în valoare cu succes imobilele păstrate, prezența acestora urmând să completeze amplasamentul din punct de vedere al peisajului urban care trebuie să prezinte o imagine adaptată prezentului.

Se va asigura realizarea circulatiei carosabile prevazuta prin PUG mun. Cluj-Napoca pe latura S a amplasamentului, în imediata vecinătate a șinelor de cale ferată și se va realiza o legătură pietonală de tip promenadă cu str. Septimiu Mureșan, în spațiul dintre cele 2 imobile de patrimoniu ce se vor reabilita. Amenajarea exterioară va propune o circulație de suprafață exclusiv pietonală sau velo în zona de amplasament cuprinsă între clădiri, spațiile destinate garării autovehiculelor urmând a fi amplasate într-un număr redus în exterior, pe zona perimetrală a amplasamentului iar cea mai mare parte se va amplasa în interiorul subsolurilor propuse.

Zona de contact a amplasamentului cu râul Nadăș se va amenaja sub forma unui spațiu de loisir, cu alei pietonale și locuri de ședere ce ar pune în valoare râul ca element al cadrului natural, iar în apropierea corpului E6, prevăzut a avea funcțiune de învățământ, se va amenaja un loc de joaca pentru copii. Zonele de piațetă sau scuaruri precum și spațiile verzi amenajate vor avea caracter public nelimitat, iar utilitățile se vor introduce în totalitate în subteran.

Înălțimea maximă a clădirilor noi va fi stabilită la maximum (3-5)S+P+25E cu o înălțime maximă la cornișă de 110 m față de CTA.

Ce au decis urbaniștii clujeni

Proiectanții au făcut modificările solicitate de membrii comisiei de urbanism a județului Cluj în ședința anterioară, printre acestea fiind clasarea unor clădiri ca monumente istorice, crearea unui pod peste râul Nadăș și amenajarea traseelor de cale ferată, unele vor fi relocate, iar altele păstrate cu titlu tematic.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, cel care conduce ședințele de urbanism, a lăudat proiectul spunând că a mai văzut ceva similar în Londra.

„Din ce văd eu ca proiect este ceva ce Clujul are nevoie. Trebuie să avem și ceva de genul în acea zonă. Chiar îmi place. Am văzut ceva asemănător în Londra. Cred că ar fi un proiect de referință pentru oraș dacă păstrează aceste monumente și vine și cu construcțiile noi. Propun un aviz favorabil”, a afirmat Tișe.