Transregio Feleac s-a aprobat. Luminiţa de la capătul traficului aglomerat

Odată cu master planul general de transport s-a aprobat şi unul dintre proiectele vitale pentru dezvoltarea Clujului şi Floreştiului.

Master Planul General de Transport al României, aprobat săptămâna aceasta de guvern, conţine un proiect de importanţă vitală pentru Cluj. Este vorba despre ceea ce primarul Emil Boc a numit „centura metropolitană", în fapt o şosea expres Cluj - Gilău şi o centură care ar urma să ocolească zona de sud a municipiului.

De această şosea se leagă speranţele clujenilor de a scăpa de traficul sufocant din centrul oraşului. Municipiul nu are fonduri suficiente pentru realizarea proiectului, iar includerea sa în Master Plan înseamnă şi obţinerea de finanţare de la guvern.

Salvarea Floreştiului are prioritate

În Master Plan, drumul poartă denumirea Transregio Feleac, pe scurt TR 35, are lungimea totală de 38,3 km şi un cost estimat de 126,3 milioane de euro. Realizarea proiectului a fost fazată. Prima etapă prevede construirea drumului Gilău - Cluj-Napoca Vest, care are 14,1 km şi se intersectează cu Autostrada Transilvania.

Realizarea acestei şosele i-ar ajuta foarte mult pe locuitorii din Floreşti, care stau zilnic în ambuteiaje pe DN1. Drumul ar urma să coste 40,5 milioane de euro şi are trei sectoare: centura Gilăului, 2,3 km, legătura cu Clujul, prin partea de nord a localităţii Floreşti, 9,9 km, şi travesarea DN1 până în zona Colina, unde ar urma să facă joncţiunea cu centura, 1,9 km.

Cea de-a doua etapă are în vedere realizarea centurii, care pleacă din zona de sud-vest a Clujului şi trece prin spatele cartierelor Mănăştur, Zorilor, Bună Ziua, Gheorgheni, Someşeni, ajungând să se „înţepe" în centura Vâlcele - Apahida. Acest tronson de drum are 24,2 km şi ar urma să coste 85,7 milioane de euro.

Sectoarele sunt Cluj SV - Selgros, cel mai scump, 67 de milioane de euro, respectiv Selgros - Bulevardul Muncii. Un ultim sector, Bulevardul Muncii - Apahida, este un drum existent cu o bandă pe sens, care ar urma să fie extins la două benzi pe sens.

Specialiştii de la Ministerul Transporturilor au evaluat costurile la 2,8 milioane de euro pentru un kilometru de şosea la şes şi la 4,8 milioane pentru un kilometru la deal. Lărgirea drumului de 7,5 km până la Apahida este mai ieftină: 0,75 milioane de euro pe kilometru.

În seama municipalităţii clujene cade realizarea bretelelor care vor lega cartierele Clujului de centură. Sunt prevăzute astfel de bretele în Zorilor şi Gheorgheni.

Factor de presiune: o comisie a Parlamentului European

În martie, Boc a avut o întâlnire cu premierul Dacian Cioloş, aflat într-o vizită la Cluj-Napoca, în cadrul căreia i-a cerut sprijin pentru urgentarea proiectului. Primarul afirma că realizarea proiectului în cel mai scurt timp este vitală pentru rezolvarea aglomeraţiei dintre Cluj şi Floreşti şi pentru dezvoltarea viitoare a oraşului şi că a obţinut promisiunea premierului că le va susţine.

La sfârşitul lunii martie, edilul-şef a invitat la Cluj mai mulţi membri ai Comisiei de Transport şi Turism din Parlamentului European, pentru a discuta despre drumul care ar urma să lege Gilăul de Apahida.

Boc a estimat atunci că o parte din proiect ar putea fi finalizată până în 2020. „Acesta este un termen realist. Totul depinde de finanţarea de la guvern. Nu exclud ca părţi din centură să fie circulabile şi înainte de 2020", a spus Boc.

Master Planul General de Transport a fost elaborat în perioada când ministrul Transporturilor a fost un clujean, Ioan Rus, dar introducerea Transregio Feleac s-a făcut abia anul acesta, de către cabinetul Cioloş.

DECLARAŢIE

„Există deja banii pregătiţi pentru prima fază a poriectului, la Ministerul Transporturilor. Exproprierile, studiile de prefezabilitate, de fezabilitate, costul proiectului tehnic şi al construcţiei efective, toate se vor face pe fonduri europene, dar prin Ministerul Transporturilor. În seama autorităţilor locale cad legăturile la această autostradă urbană. Din păcate, lucrările nu vor putea începe mai devreme de doi ani, pentru că e nevoie să se realizeze studiile de prefezabilitate, de fezabilitate, proiect, etc. Pentru faza a doua, cred că noi ne putem asuma realizarea studiului de prefezabilitate, pentru a câştiga timp, dar cel care trebuie să decidă este primarul, care este ordonatorul principal de credite"

Dan Tarcea, viceprimarul Clujului