Trenul metropolitan. ''Nu este nevoie de o linie suplimentară de cale ferată''

Asociația Metro Urban Cluj susține că tehnologia ETCS ar putea permite circulația trenului metropolitan fără a fi nevoie de un fir suplimentar de cale ferată.

Metro Urban Cluj solicită autorităților competente să ia în calcul introducerea tehnologiei European Train Control System (ETCS), parte componentă a European Rail Traffic. Management System (ERTMS), care ar putea permite o frecvență mult mai mare a trenurilor pe cele două fire de cale ferată existente pe acest traseu.

”Tehnologia ETCS a devenit un standard folosit în întreaga Europă, fiind integrată în toate căile ferate noi și în majoritatea celor reabilitate. De altfel, Uniunea Europeană oferă fonduri pentru statele care doresc să schimbe vechile sisteme feroviare de semnalizare și control cu ETCS, astfel că autoritățile locale din municipiul Cluj-Napoca și comuna Apahida ar avea costuri minime dacă ar decide implementarea lui”, a declarat Horia Nasra – Metro Urban.

Primul tronson CFR dotat cu ERTMS/ETCS a fost pus în funcțiune pe o distanță de aproximativ 35 km, între Buftea și Brazi, în anul 2022. Tot anul trecut, Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică Programul Național de Acțiune Privind Implementarea Sistemului European de Management al Traficului Feroviar. Pe harta publicată de minister, tronsonul Cluj-Napoca – Apahida apare în lista celor unde urmează a fi introdus ERTMS/ETCS.

Și Asociația Pro Infrastructură consideră că nu este nevoie de un al treilea fir, nici pe infrastructura actuală, deoarece din Gara Cluj-Napoca pleacă doar aproximativ 40 de trenuri pe zi în fiecare direcție, media spre Apahida fiind de 4 trenuri de călători pe oră. La acestea se mai adaugă garniturile de marfă, aflate în tranzit. Pentru a avea o frecvență a trenului metropolitan de 1 la 15 minute, traficul ar crește cu 8 trenuri de călători pe oră.

Trecerea de la sistemul actual la ERTMS/ETCS ar spori considerabil numărul trenurilor care pot circula pe cele două linii de cale ferată existente. Pe lângă calculele teoretice, cel mai bun argument vine de la liniile deja funcționale în vest, unde a fost introdus acest sistem: ”Un exemplu tipic este linia Mattstetten – Rothrist din Elveția, cu 2 fire, dotată cu ERTMS de nivel 2. Peste 242 de trenuri, atât de călători cât și de marfă, circulă pe aici zilnic, cu viteze de peste 200 km/h. Intervalul dintre trenuri s-a redus la mai puțin de 2 minute (110 secunde mai exact). Alte exemple bune sunt Thameslink din zona metropolitană a Londrei, care a raportat o creștere de la 16 la 24 de trenuri pe oră după implementarea noului sistem, precum și LGV Est din Franța, rută pe care durata dintre două trenuri s-a redus la 110 secunde în condițiile în care pe aici circulă garnituri de mare viteză, chiar și cu 300 km/h”, a precizat Vladimir Dan – Metro Urban.

”Să nu uităm că, pe linia Cluj-Apahida, în cel mai optimist scenariu ar putea circula cândva unele trenuri de călători cu 160 km/h, dar în niciun caz nu vor trece trenuri de mare viteză. Viteza medie actuală a trenurilor românești este de 45 km/h pentru cele de călători și 15 km/h pentru cele de marfă. Viteza medie a trenurilor metropolitane din Europa este în jur de 50 km/h, dar având în vedere numărul mare de stații pe o distanță scurtă, pe ruta Nădășelu-Bonțida, se estimează că viitorul tren clujean va circula în medie cu 30-35 km/h. În aceste condiții, sunt șanse bune ca noul sistem de semnalizare și control să poată gestiona fără probleme un număr mai mare de trenuri care circulă pe cele 2 fire existente la Cluj. Practic, tehnologia ERTMS/ETCS este o soluţie modernă de realizare a interoperabilității în sistemul de transport feroviar european în condiții de siguranță,  crescând gradul de confort al transportului de călători prin optimizarea frânării, reducerea consumurilor specifice de putere ale tracţiunii si reducerea uzurii frânelor”, arată Alin Danci – Metro Urban.

În urma consultărilor pe care reprezentanții Metro Urban le-au avut cu specialiști în tehnologie feroviară atât din țară cat și din străinătate concluzia este una unanimă că tehnologia ERTMS/ETCS ar fi mult mai rapidă și mai ieftină decât extinderea căii ferate cu încă un fir suplimentar. 

”În plus, cheltuiala ar fi eligibilă pentru decontare din fonduri europene. Iar mărirea numărului de fire ale căii ferate din zona de nord a orașului ar încurca semnificativ proiectul de realizare a culoarului de mobilitate Răsăritului – Câmpul Pâinii, care este foarte necesare pentru a reduce aglomerația din trafic în această zonă a municipiului.  Pe această cale solicităm public autorităților publice locale să continue dialogul cu CFR SA și Ministerul Transporturilor, să inițieze discuții cu specialiști în domeniu care pot să aducă argumentele pro vis a vis de implementarea acestei tehnologii și să grăbească implementarea ei deoarece trenul metropolitan este o alternativă viabilă și rapidă fiind un mijloc de mobilitate care ar decongestiona traficul urban și ar contribui la un nivel ridicat al calității vieții cetățeanului care astăzi pierde ore din viață în fiecare zi în trafic” a mai declarat Mihai Curteanu - Metro Urban.

Amintim că, în ianuarie 2023, primarul Emil Boc spunea că CFR complică lucrurile pentru trenul metropolitan al Clujului, pentru că se cere al treilea fir de cale ferată, care ar urma să se facă pe cheltuiala municipiului, eventual pe fonduri europene sau PNRR, de la gara orașului la Apahida. MAI MULTE AICI!

Trenul metropolitan dintre Nădășelu și Bonțida va avea 23 de stații pe o distanță de 43 km. Două dintre acestea trebuie construite și anume, cea de lângă Tetarom și cea de lângă aeroport.

Trenul ar circula la intervale de 30 de minute, la ore de vârf, preconizându-se că ar scădea durata de călătorie între Nădășelu și Bonțida cu 10-25 de minute, respectiv cu 15-30 minute între Bonțida și Cluj-Napoca, se prevede în planul de mobilitate urbană Cluj-Napoca. Trenul metropolitan ar parcurge ruta Nădășelu-Bonțida în 70 de minute.

Vor fi construite parcări Park and ride acolo unde spațiul o permite pentru ca, de exemplu, persoanele care sosesc de mai departe, pe autostradă, să-și poată lăsa mașina la ieșirea de la Nădășelu. Strategia prevede și achiziția unor garnituri care vor putea circula și pe linii neelectrificate: garnituri cu acumulatori sau garnituri hibride, diesel și electrice.

Costul total al trenului metropolitan a fost estimat inițial la 75 milioane de euro, iar anul trecut cifra a crescut la 200 de milioane. Planul de mobilitate urbană, însă, estimează valoarea acestuia la 280 de milioane euro.