Urbanism în orașul istoric. Clinică și heliport sau clădiri istorice pe Calea Moților?

Cât de ”istorică” mai vrem să fie Calea Moților? Poate valoarea istorică să fie compensată printr-un heliport? Aceasta a fost discuția care a încins spiritele la ultima ședință a Comisiei Județene de Urbanism, pornind de la un proiect ambițios pentru o clinică medicală.

Planul Urbanistic Instituire Zonă Construită Protejată pe Calea Moților 23 are ca beneficiar firma Entusia SRL și a fost întocmit de arhitecții de la Trans Form.

”E vorba despre un imobil cu funcțiuni medicale, inclusiv cu heliport pentru urgențe medicale. Urbanistic am încercat să acomodăm poziția imobilului care este într-o poziție particulară, va fi singura locație din această zonă care va beneficia de 3 fațade active. Urbanistic ne-am ghidat după contextul adiacent, aici clădirile reprezentative se găsesc în plan secund, e vorba despre proiectul policlinicii, iar în față sunt clădiri de la sfârșitul secolului XIX, dar în apropire avem și biserica. Drept urmare regimul de înălțime propus este de 26 de metri la cornișă ca și clădirea policlinii. Clădirea va fi una cu funcțiune medicală cu destinație în zona chirugiei și transplantului, adică vor fi blocuri operatorii și zonele afertente de ATI, dar nu va fi un spital care va face recuperare. Poziția nu e întâmplător aleasă, avem în aceeași incintă Institutul de Transplant Renal și pe colț Institutul inimii”, a explicat arhitectul Vlad Negru.

”Proiectul s-a discutat și la Comisia de monumente. Eu aș dori să știu dacă ar exista o posibilitate ca parterul clădirii să fie puțin retras ca sa fie accesul mai generos?”, a spus arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

”Eu aș dori să știu cum vede proiectantul evoluția în timp a acestui front care vine de la primărie și merge spre Mănăștur, unde avem clădiri foarte diverse și cum se împacă de exemplu cu biserica de alături acest proiect”, a spus arhitectul Horațiu Răcășan.

A intervenit apoi vehement în discuție șeful Comisiei de monumente, Virgil Pop care s-a declarat total împotriva acestui proiect așa cum a fost propus.

”În primul rând numele proiectului este total greșit – instituirea unei zone construite protejate – zona e deja protejată. Ce rost mai are să se instituie o zonă protejată. După cum a evoluat această discuție de fapt proiectul ar trebui să se numească scoaterea zonei din zonă protejată, deci titlul e impropriu. Și discuția nu reflectă ce am dezbătut la Monumente.

Aceasta intervenție în acea zonă urbanistică e una de excepție, în sensul că e o excepție de la configurația urbană a străzii. Acest front de la primărie trecând de strada Hațieganu e o zonă protejata și e o tipologie urbană în sine. Mereu s-a spus în discuția despre acest proiect că această intervenție e o excepție în această tipologie și s-au pomenit mereu cele 2 excepții deja aprobate acolo biserica și fosta Bancă Țiriac. Totodată s-a pomenit cât de greu se poate insera această investiție în țesutul urban existent acolo tocmai pentru că există aceste excepții. Iar acum venim cu această investiție care se va insera de fapt ca a treia excepție. Deci în viitor va fi și mai greu să se mai construiască ceva. S-a spus că e o parcelă de colț, nu e adevărat, e o parcelă de dâmb.

După părerea mea e o investiție care blochează orice restructurare viitoare a acestei zone protejată istoric. Vorbim pentru această clădire de o parcare subterană. Toată lumea a zis că ce bine, mai puțin cei pe parcela cărora se face.

Eu observ că PUZ-ul se face pe o singură parcelă aici și atunci nu mai e PUZ e PUD, și asta nu îți dă dreptul să schimbi coeficienții urbanistici, care aici sunt dublați, se bagă până în clădirea clinicilor, iar din punct de vedere funcțional aduce un mare prejudiciu clădirilor din spate.

Dar și mai important e vorba de păstrarea și înțelegerea caracterului frontului acestei străzi. Strada trebuie să își păstreze caracterul, cu acest proiect trecem de la o stradă cu front continuu, pentru că se face o clădire cu fațade de jur împrejur, eliminând posiblitatea alăturării pe calcane. Deci se invocă niște excepții la care se răspunde cu o nouă excepție. Eu consider că discuțiile s-au purtat pentru a justifica un abuz, pentru a justifica dublarea indicilor urbanistici.

Trebuie să se păstreze ceva din atmosfera de altădată, e considerată stradă istorică. Și să nu uităm că suntem în profundă ilegalitate pentru că pe PUG-ul aprobat nu s-a făcut mai făcut niciodată PUZ-ul de zonă protejată și vinovatul este primăria, există un contract pentru PUZ, dar el nu s-a mai făcut și acest PUZ ar fi trebuit să reglementeze exact cum se intervine în aceste cvartale”, a spus Virgil Pop.

”Planul Urbanistic General arată că e o zonă excepțională, deci trebuie să precizez aici la ce ați spus dumneavoastră că nicio lege nu interzice sa faci PUZ pe o parcelă. Noi am propus instituirea unei subzone și nu a unei zone, ceea ce legea permite. Iar referitor la specificul străzii, nu știu dacă acest front trebuie să se închidă și să rămână așa sau putem să facem modificări, e o chestiune de oportunitate”, a argumentat Vlad Negru.

”Propunerea mea este ca acest proiect să fie amânat cu realizarea unui PUZ”, a concluzionat arhitectul șef Claudia Salanță.

Clinica demolează o clădire din secolul XIX

Potrivit documentației, poiectul dezbătut în comisie vizează instituirea în Zona Construită Protejată a unei subzone de instituții și servicii de interes public în ansambluri independente, cu regim de construire deschis, adiacentă principalelor artere de trafic, destinată funcțiunilor medicale și serviciilor conexe aero-medicale.

În prealabil obținerii avizului de oportunitate s-a întocmit și un studiu istoric.

”Strada Moților din zilele noaste, cunoscute în Evul Mediu drept strada Mănăşturului, după numele satului ce mărginea în vest cetatea Clujului formează una din arterele care fac legătura între centrul istoric și cartierul Mănăștur. Imobilul din strada Moților nr. 23 ocupă o parcelă din frontul de sud al străzii, fiind o construcție de zidărie pe două niveluri (D+P) ridicată în ultimul deceniu al secolului XIX după un plan în formă de L. Frontul de la stradă are în latura din stânga poarta de acces pietonal și auto. Fațada principală cu șase axe dispuse simetric are un soclu înalt în care sunt practicate deschiderile ferestrelor demisolului. Parterul, delimitat în extremități prin bosaje și orizontal cu brâie profilate care încadrează deschiderile ferestrelor, grupate cele din laterale câte două prin frontoane triunghiulare și sprâncene de arcadă. Ferestrele de formă dreptunghiulară cu două canaturi, patru ochiuri, subliniate prin chenare din tencuială, solbancuri și chenare amplasate sub ferestre. Câmpul fațadei este vibrat prin brâie bosate și lezene intermediare. Cornișa treptată susține acoperișul cu învelitoare din țiglă în trei ape.

Accesul la corpul principal al clădirii se realizează de pe latura dinspre curte printr-o ușă cu două canaturi, flancată de două luminatoare ale demisolului, care conduce spre un hol median care permite intrarea în încăperile dispuse pe cele două laturi. Fațada posterioară cu trei axe cuprinde două ferestre cu câte trei canaturi (9 ochiuri) și o ușă de acces cu două canaturi și supralumină. Aripa laterală dinspre curte, cu trei axe, este deservită de o cursivă cu balustradă din fier forjat spre care conduc scările dispuse la cele două capete ale curții. Corpul lateral are acoperișul întro singură pantă.

Demisolul are zidăria din cărămidă prinsă cu mortar în care sunt practicate o serie de nișe, care se încheie în partea superioară în arc, pentru depozitare, cu plafon în formă de bolțișoare pe grinzi metalice. Încăperile parterului au pereții din zidărie și plafoane drepte, pe grinzi din lemn. Tipologic imobilul se încadrează ca o clădire de raport edificat la sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un stil eclectic, fără valențe monumentale, care respectă caracteristicile fronturilor străzii. Având în vedere că imobilul studiat nu are valențe monumentale deosedite, el poate fi demolat pentru a facilita amplasarea pe parcelă a unui obiectiv de utilitate publică major cu funcțiune spitalicească”, se arată în studiul istoric întocmit de dr. Corneliu Gaiu.

Terenul pe care se propune acest proiect este o parcelă de numai 606 metri pătrați.

”Parcela pentru care se instituie subzona reglementată este imposibil de reglementat coerent și de încadrat într-un grup de parcele mai vast. Ea se va reglementa independent prin instituirea unei subzone, iar prin PUZ se va propune ca o suprafață de 92,65 din terenul studiat (606 mp) să fie donată către domeniul public aflat în administrația Spitalului Județean Cluj-Napoca în vederea îmbunătățirii accesului auto către ansamblul de clinici. Acest acces va fi folosit în comun cu cel al imobilului nou propus care va avea funcțiune medicală având regim de înălțime de 3S+P+5E+Et*H a cărei subsol va fi destinat garării autovehiculelor și spațiilor tehnice, iar celelalte etaje vor fi destinate funcțiunilor medicale. Pe terasa imobilului, parte din ultimul nivel, se va realiza un heliport, cu scop medical ”, se precizează în documentația urbanistică.

Prin proiect se propune un procent de ocupare a terenului de 75% și un coeficient de utilizare de 4.

Comenteaza